ICCJ. Decizia nr. 119/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 119/2009
Dosar nr. 467/64/200.
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov sub nr. 14293/197/2007, reclamanta U.A.T.J. Braşov, reprezentată prin Preşedintele Consiliului Judeţean a solicitat, în contradictoriu cu U.A.T. Municipiul Braşov, reprezentată prin Primar, să se constate că potrivit HG nr. 867/2002, Anexa nr. 20, precum şi HG nr. 972/2002, Spitalul de Copii Braşov constituie domeniu public al U.A.T.J. Braşov şi, drept urmare, să se dispună radierea din evidenţele de carte funciară a dreptului de proprietate cu titlu de drept HG nr. 972/2002 şi înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei, cu titlu de drept HG nr. 972/2002.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin HG nr. 867/2002 a fost aprobată trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene, printre bunurile menţionate în anexele la această hotărâre găsindu-se şi Spitalul de Copii Braşov.
S-a mai precizat că ulterior, prin HG nr. 972/2002, acest bun imobil a fost cuprins în Anexa nr. 1, poziţiile 174 - 176, cuprinzând construcţii şi teren în suprafaţă de 11.950 mp.
A mai opinat reclamanta că pârâta, prin rea-credinţă, a reuşit să-şi intabuleze un drept de proprietate asupra acestui imobil, teren şi construcţii, prin încălcarea legii.
Prin sentinţa civilă nr. 937 din 32 ianuarie 2008 a Judecătoriei Braşov s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia civilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Braşov a reţinut, în esenţă, că litigiul nu se referă la delimitarea domeniului public în înţelesul art. 23 din Legea nr. 213/1998 şi nu poate fi considerat a fi un litigiu de competenţa instanţelor de contencios administrativ, ci reprezintă un litigiu civil având ca obiect principal rectificarea C.F. nr. 30382 Braşov prin radierea dreptului de proprietate al Municipiului Braşov şi înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului Judeţul Braşov.
În atare condiţii, cum litigiul dedus judecăţii are caracter civil, iar obiectul său este evaluabil în bani, în raport cu valoarea imobilului, în speţă mai mare de 500.000 lei, competenţa materială în primă instanţă aparţine Tribunalului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia civilă, sub acelaşi număr, iar prin sentinţa civilă nr. 136/S din 14 aprilie 2008 instanţa a admis excepţia de necompentenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că litigiul are ca obiect dreptul de proprietate publică asupra Spitalului de Copii Braşov.
Astfel, prin art. 8 din Legea nr. 213/1998 se prevede posibilitatea atacării hotărârilor de trecere a unor bunuri în domeniul public la instanţa de contencios administrativ, iar potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 213/1998, litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor sau municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.
Cum domeniul public este supus regimului juridic de drept public şi nu privat reglementat de codul civil, în raport cu dispoziţiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., competenţa aparţine Curţii de Apel, care judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie de contencios administrativ.
Urmare a declinării competenţei de soluţionare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, iar prin sentinţa nr. 89/F din 2 iulie 2008 instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că litigiul dedus judecăţii are ca obiect principal radierea unor menţiuni din cartea funciară şi înscrierea altora, acţiunea fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 7/1996 şi având aşadar natură civilă, capetele de cerere nefiind evaluabile în bani.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Braşov, reprezentat prin Primar, criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând, în esenţă, că instanţa competentă în soluţionarea cauzei este, prin prisma art. 23 din Legea nr. 213/1997, Tribunalul Braşov, secţia de contencios administrativ.
În subsidiar, recurenta a opinat că, în raport cu valoarea bunului imobil, competenţa de soluţionare a cauzei revine Secţiei Civile a aceleiaşi instanţe.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată fondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Prin acţiunea introductivă reclamanta U.A.T.J. Braşov a solicitat să se constate că, potrivit HG nr. 867/2002 şi HG nr. 975/2002, Spitalul Clinic de Copii Braşov constituie domeniu public al acesteia şi, în consecinţă, să se dispună radierea dreptului de proprietate al pârâtei Municipiul Braşov şi înscrierea dreptului său de proprietate.
În conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 213/1998, litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.
Or, prin hotărârile invocate de reclamantă s-a realizat inventarierea bunurilor componente ale domeniului public local sau judeţean, aspect ce nu a fost contestat de părţile în litigiu, astfel încât în cauză nu se poate reţine incidenţa art. 23 din Legea nr. 213/1998.
Drept urmare, cum litigiul dedus judecăţii are ca obiect, în principal, rectificarea C.F. nr. 30382 Braşov prin radierea dreptului de proprietate al pârâtului şi înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei, prin acţiunea introductivă invocându-se prevederile HG nr. 867/2002 şi HG nr. 975/2002 în raport cu care se opinează că înscrierea acestui drept în favoarea pârâtului este nelegală, Înalta Curte apreciază că litigiul dedus judecăţii este de natură civilă, iar competenţa de soluţionare a cauzei revine, prin aplicarea art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., Tribunalului Braşov, secţia civilă.
În atare condiţii, în mod greşit instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, apreciind în mod eronat că acţiunea în rectificare de carte funciară nu evaluabilă în bani, în condiţiile în care reclamanta solicită înscrierea dreptului său de proprietate şi apreciază că înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea pârâtului este nelegală.
În raport de cele mai sus reţinute, Înalta Curtea apreciază că hotărârea recurată este nelegală, motiv pentru care, fată de dispoziţiile art. 312 alin. (l)-(3) C. proc. civ., urmează a admite recursul declarat, a casa sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Braşov, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Municipiul Braşov, reprezentat legal prin Primar, împotriva sentinţei nr. 89/F din 2 iulie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 118/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1192/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
