ICCJ. Decizia nr. 1210/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1210/2009
Dosar nr.100/39/200.
Şedinţa publică din 4 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 25 martie 2008 la Curtea de Apel Suceava, reclamanta SC A. SA Botoşani a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Economiei şi Finanţelor, D.G.F.P. Botoşani şi A.F.P. Botoşani, anularea deciziei de imputare nr. 113 din 13 septembrie 2007, a dispoziţiei nr. II/18666/2 din 14 septembrie 2007 şi raportului de inspecţie fiscală nr. II/18666 din 14 septembrie 2007 întocmite de D.G.F.P. Botoşani, precum şi anularea deciziei nr. 333 din 27 noiembrie 2007 emisă de A.N.A.F., solicitând exonerarea sa de plata sumei de 1.118.489 lei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, organul de control a prezumat efectuarea unor operaţiuni comerciale cu facturi lipsă, fără să indice în actul de control, temeiul legal avut în vedere. Nelegalitatea impunerii rezidă în aceea că, organul de control şi-a depăşit competenţa, întrucât nu a procedat la estimarea bazei de impunere ci a prezumat efectuarea unor acte de comerţ generatoare de venituri şi TVA colectată.
A mai arătat reclamanta că, organul de control nu a identificat prin control încrucişat nici o factură sau alt document folosit în activitatea comercială şi care să fi fost lipsă.
Cu privire la sumele stabilite ca urmare a retractării unor tranzacţii comerciale constând în vânzarea unor imobile, reclamanta a arătat că, vânzările de imobile care au constituit obiectul retractării nu sunt operaţiuni comerciale, conform art. 4 C. com., astfel că organul de control a interpretat greşit situaţia de fapt.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 66 din 8 mai 2008 a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC A. SA Botoşani în contradictoriu cu pârâţi Ministerul Economiei şi Finanţelor, D.G.F.P. Botoşani şi A.F.P. Botoşani şi în consecinţă: a anulat Decizia nr. 333 din 27 noiembrie 2007 emisă de Ministerul Economiei şi Finanţelor, A.N.A.F. A admis contestaţia formulată de reclamantă. A anulat Decizia de impunere nr. 113 din 18 septembrie 2007, dispoziţia nr. II/18666/2 din 14 septembrie 2007 şi raportul de inspecţie fiscală nr. II/18666 din 14 septembrie 2007 emise de pârâte şi a dispus exonerarea reclamantei de plata sumei de 1.118.489 lei.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, procedura de estimate a bazei de impunere este nelegală şi dă loc arbitrariului, întrucât s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 66 C. proCod Fiscal Totodată prezumţia efectuării unor acte de comerţ generatoare de venituri şi TVA nu este prevăzută de lege, întrucât impozitul pe profit şi TVA calculată, trebuie să fie reale, iar nu stabilite prin calcule arbitrare şi prezumţii. Actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile sunt acte civile, iar nu acte comerciale. Ca atare, s-a constatat a fi nedatorate majorările şi penalităţile de întârziere aferente, calculate de organul fiscal şi reţinute în sarcina reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta A.F.P. Botoşani în nume propriu şi pentru D.G.F.P. Botoşani şi Ministerul Finanţelor Publice, invocând lipsa procedurii de citare a A.N.A.F., care a emis Decizia nr. 333 din 27 noiembrie 2007, contestată. Totodată recurenta a arătat că, pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor nu a emis nici un act administrativ fiscal, motiv pentru care acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei recurenta arată că, estimarea facturilor lipsă s-a făcut în baza art. 67 din OG nr. 92 /2003, în vigoare în perioada efectuării inspecţiei fiscale, că instanţa de fond nu a manifestat rol activ în aprecierea probelor administrate în cauză.
Recurenta susţine că actele subiective la care se referă art. 4 C. com. dobândesc natura juridică de acte de comerţ, nu ca urmare a calităţii lor proprii ci datorită persoanei care le exercită şi a calităţii sale de comerciant.
La data de 25 februarie 2009, recurenta A.F.P. Botoşani a declarat în scris că, în baza împuternicirii nr. 1/3272/2008 a D.G.F.P. Botoşani, şi în baza împuternicirilor nr. 74829 din 16 iunie 2008 nr. 74829/2006 ale Ministerului Economiei şi Finanţelor, renunţă la judecata recursului declarat, care formează obiectul dosarului nr. 100/39/2008, cu termen de judecată la data de 4 martie 2009.
Curtea, faţă de declaraţia recurentei formulată în baza împuternicirilor menţionate, având în vedere dispoziţiile art. 246 C. proc. civ., care exprimă principiul disponibilităţii în procesul civil, urmează a lua act de renunţarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Botoşani în nume propriu şi pentru D.G.F.P. Botoşani şi Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 66 din 8 mai 2008 a Curţii de Apel Suceav, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 121/2009. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1224/2009. Contencios → |
|---|
