ICCJ. Decizia nr. 1307/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1307/2009
Dosar nr. 1315/53/200.
Şedinţa publică din 10 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 634 din 3 octombrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul P.A. şi, anulând hotărârea nr. 19679/2006 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, a obligat-o pe aceasta să recunoască reclamantului calitatea de refugiat, pentru perioada 21 martie 1944-15 septembrie 1944, şi să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, începând cu 1 martie 2006.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, pe baza probelor administrate, că reclamantul s-a născut la data de 21 martie 1944, în localitatea Chesău, după ce, în primăvara anului 1941, familia acestuia se refugiase, din motive etnice, din comuna Palatca.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., susţinând că reclamantul nu poate beneficia de prevederile OG nr. 105/1999, atâta vreme cât s-a născut ulterior strămutării părinţilor săi şi, deci, nu şi-a schimbat domiciliul şi nu a fost supus unor persecuţii etnice.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, tară a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat şi rezultă din dovezile administrate că intimatul-reclamant s-a născut la data de 21 martie 1944, în localitatea Chesău, judeţul Cluj, în timpul refugiului familiei sale. In acest sens sunt declaraţiile notariale ale martorilor P.V., fratele intimatului-reclamant, beneficiar el însuşi al drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aşa cum rezultă din hotărârea nr. 10738/2003 şi A.A., care atestă că părinţii intimatului-reclamant s-au refugiat în localitatea Chesău, din localitatea de domiciliu Palatca, în anul 1941.
Fiind născut în perioada refugiului părinţilor săi, intimatul-reclamant a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor OG nr. 105/1999 şi, în consecinţă, să-i acorde acestuia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei nr. 634 din 3 octombrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1298/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1329/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
