ICCJ. Decizia nr. 1383/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1383/2009
Dosar nr. 995/33/200.
Şedinţa publică din 12 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 49 din 27 iunie 2008 a respins acţiunea formulată de pârâtul Serviciul Român de Informaţii prin U.M. 0198 Bucureşti, având ca obiect investirea cu formulă executorie a sentinţei civile nr. 445/2008 pronunţată de aceeaşi instanţă.
S-a reţinut că prin hotărârea mai sus menţionată a fost admisă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul H.I. şi pe cale de consecinţă, s-a anulat ordinul pârâtului D.P.01404 din 31 octombrie 2006 obligând pe acesta din urmă să-l reîncadreze pe reclamant în funcţia deţinută anterior trecerii în rezervă şi să-i plătească drepturile salariale cuvenite, de la data trecerii în rezervă, până la data încadrării efective, precum şi cheltuieli de judecată în cuantum de 4934,5 lei, hotărâre rămasă irevocabilă prin renunţarea la recurs.
Instanţa a mai reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 269 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia „hotărârea investită se dă numai părţii care a câştigat sau reprezentantului ei", pârâtului nu i se poate elibera o hotărâre investită cu formulă executorie.
În sprijinul acestei soluţii, instanţa a mai reţinut două argumente ce decurg din dispoziţiile art. 22 şi urm. din Legea nr. 554/2004, anume că, în contencios administrativ autoritatea publică este obligată să pună în executare hotărârile judecătoreşti în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile, fără a se prevede obligaţia investirii cu formulă executorie, iar investirea cu o asemenea formulă se face numai pentru hotărârile definitive şi irevocabile prin care s-au acordat cheltuieli de judecată, în acest caz fiind aplicabilă procedura de drept comun.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimatul-pârât H.I. care, fără a se raporta la cazurile reglementate la art. 304-3041 C. proc. civ., a susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de fond este greşită, deoarece potrivit art. 29 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu cele ale art. 374 C. proc. civ., hotărârile judecătoreşti se execută numai dacă sunt învestite cu formulă executorie, sentinţa civilă nr. 445/2008 nefiind o hotărâre cu executare provizorie.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, prin Încheierea nr. 49/2008, instanţa de fond a respins cererea de învestire cu formulă executorie a sentinţei civile nr. 445/2008 pronunţată în dosarul nr. 2021/33/2007 al Curţii de Apel Cluj, reţinând că, în materia contenciosului administrativ, sunt învestite cu formulă executorie doar hotărârile definitive şi irevocabile prin care s-au respins acţiunile şi au fost acordate cheltuieli de judecată.
Or, în cauză, a motivat instanţa de fond, prin sentinţa civilă nr. 445/2008 acţiunea a fost admisă, a fost anulat ordinul atacat, iar autoritatea a fost obligată să-l reîncadreze pe intimatul-pârât pe ultima funcţie avută şi să-i plătească drepturile salariale legale, astfel că hotărârea a cărei învestire s-a cerut, nu se încadrează în cazul reglementat la art. 22 din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică fiind obligată să treacă la executarea ei sub sancţiunile prevăzute la art. 24 din Legea nr. 554/2004.
În cauza de faţă, recurentul-pârât a formulat recurs susţinând, în esenţă, că instanţa de fond trebuia să admită cererea şi să procedeze la învestirea cu formulă executorie a sentinţei civile nr. 445/2008, deşi el nu formulase o astfel de cerere.
Deci, recurentul-pârât urmăreşte ca pe calea recursului să obţină, cu alte cuvinte, ceea ce nu a solicitat pe calea unei cereri introductive sau a unei cereri reconvenţionale, ceea ce demonstrează că nu există un interes procesual legal în ceea ce-l priveşte pe recurentul-pârât.
Oricum, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, deoarece în materia contenciosului administrativ, hotărârile judecătoreşti sunt executorii, cu excepţia celor a care se referă art. 22 din Legea nr. 554/2004, prin care acţiunile au fost respinse, dar au fost acordate cheltuieli de judecată.
Astfel fiind, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de H.I. împotriva încheierii nr. 49 din 27 iunie 2008 pronunţată în dosarul nr. 995/33/ 2008 al Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1382/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1384/2009. Contencios → |
|---|
