ICCJ. Decizia nr. 1444/2009. Contencios. Contract administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1444/2009
Dosar nr. 8146/2/2007
Şedinţa publică din 17 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la data de 21 noiembrie 2007, reclamanta SC F.I.C. SRL a chemat în judecată pârâtul M.E.C. (în prezent, Ministerul Economiei), solicitând obligarea pârâtului la luarea măsurilor care se impun pentru nerespectarea clauzelor de confidenţialitate de către personalul propriu, director I.A., precum şi la plata în solidar cu aceasta, a daunelor materiale în valoare de 3.400.000 Ron pentru prejudiciul adus firmei prin nerespectarea obligaţiilor ce îi reveneau cu privire la clauza de confidenţialitate prevăzută în contractul nr. 155 din 15 martie 2006.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că, la data de 15 martie 2006, a încheiat cu pârâtul contractul de concesiune nr. 155 pentru serviciul public privind distribuţia gazelor în comuna Strunga, judeţul laşi.
Au apărut probleme în derularea contractului, întrucât C.L. Strunga nu i-a pus la dispoziţie terenul necesar pentru amplasarea S.R.M.S., despre existenţa acestor probleme înştiinţându-l pe pârât, majoritatea adreselor fiind transmise în atenţia directorului I.A.
La discuţiile avute cu directorul, a participat şi numitul C.I., care nu are calitatea de angajat al Ministerului Economiei şi Finanţelor, el fiind angajat al SC D., firmă concurentă reclamantei.
Acesta a precizat că are cunoştinţă de problema referitoare la actul adiţional şi de clauzele contractuale, dovedind nerespectarea de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin director I.A., a clauzelor privind confidenţialitatea contractului de concesiune.
Reclamanta a susţinut că directorul a dezvăluit informaţii confidenţiale şi secrete cu privire la derularea contractului, ajungându-se la întârziere în redactarea actului adiţional la contract, ceea ce a adus daune importante societăţii.
Reclamanta a precizat cadrul procesual, în sensul că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu I.A. pentru prejudiciul adus firmei prin nerespectarea obligaţiilor ce îi reveneau, prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un interes legitim, tergiversarea soluţionării cererii reclamantei cu rea intenţie şi pentru nerespectarea clauzei de confidenţialitate.
La solicitarea instanţei, reclamanta şi-a precizat obiectul acţiunii, constând în obligarea Ministerului Economiei şi Finanţelor la destituirea din funcţie şi încetarea contractului de muncă al pârâtei I.A. şi obligarea celor doi pârâţi, în solidar, la plata daunelor de 3.400.000 Ron.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2632 din 13 octombrie 2008, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active cu privire la capătul unu al acţiunii şi a respins şi acţiunea, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, instanţa a reţinut că soluţia se impune, reclamanta având calitatea de persoană vătămată în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, prin refuzul pârâtei, persoană fizică, de a-i rezolva o cerere privitoare la încheierea actului adiţional la contractul de concesiune.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut, în raport cu probele administrate, că reclamanta nu a dovedit existenţa prejudiciului invocat şi nici a îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii, fapta ilicită, legătura de cauzalitate între fapta ilicită, prejudiciu şi vinovăţie.
Împotriva susmenţionatei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta SC F.I.C. SRL Bucureşti, recurs pe care, însă, nu l-a timbrat.
În acest sens, din analiza actelor dosarului, se constată că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de plată a taxei de timbru până la primul termen de judecată stabilit, deşi a fost citată cu menţiunea timbrării recursului cu taxă judiciară de timbru în sumă de 37.186 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, coroborate cu cele ale art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, precum şi pe cele ale art. 1 alin. (1) din OG nr. 32/1995, potrivit cărora sunt supuse taxelor de timbru şi căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, taxe care se plătesc anticipat, urmează ca, pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi al art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, recursul declarat în cauză să fie anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de reclamanta SC F.I.C. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2632 din 13 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1443/2009. Contencios. Litigiu privind regimul... | ICCJ. Decizia nr. 1447/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|