ICCJ. Decizia nr. 1520/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1520/2009
Dosar nr. 5378/2/200.
Şedinţa publică din 19 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Turismului anularea Ordinului nr. 524 din 19 martie 2007 emis de Ministerul Turismului (fostul Minister al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului) şi obligarea acestora la emiterea ordinului de aprobare a premiului anual aferent anului 2004 în cuantum de 29.790 Ron.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că prin Ordinul în discuţie emis de Ministerul Turismului a fost aprobat Premiul Anual în cuantum de 2.828 lei pentru activitatea desfăşurată în anul 2004 în cadrul I.N.C.D.T. Bucureşti.
A mai arătat reclamantul că Ordinul nr. 524 din 19 martie 2007 a fost emis în baza sentinţei civile nr. 347/2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi a deciziei nr. 617 din 1 februarie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a constatat că acesta este îndreptăţit să i se acorde premiul anual pentru anul 2004, întrucât condiţiile de acordare a acestuia au fost îndeplinite.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (în prezent Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Turismului) a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi excepţia autorităţii de lucru judecat.
Prin sentinţa nr. 1419 din 7 mai 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a autorităţii de lucru judecat invocată de pârât, iar pe fond a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul S.A.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, potrivit HG nr. 387/2007, prin preluarea activităţii în domeniul turismului dela Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului care îşi încetează activitatea.
În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, s-a reţinut că prin acţiune reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 524 din 19 martie 2007 şi obligarea pârâtului la emiterea ordinului de aprobare a premiului anual aferent anului 2004, în cuantum de 29.790 Ron.
Or, prin Decizia irevocabilă nr. 617 din 1 februarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a modificat în parte sentinţa atacată în sensul că a înlăturat dispoziţia privind cuantumul premiului anual aferent anului 2004, de 29.790 Ron, cauza având acelaşi obiect, cauză şi părţi cu prezenta pricină.
În ceea ce priveşte fondul pricinii, s-a reţinut că din motivarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rezultă că suma acordată este lăsată la latitudinea celui care aprobă plata premiului, legea stabilind o sumă de până la 12 salarii de bază.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul S.A..
Invocând în drept dispoziţiile art. 299 şi urm., precum şi 3041 C. proc. civ., recurentul a subliniat că hotărârea instanţei de fond încalcă prevederile art. 85, art. 129 şi art. 169 C. proc. civ., fiind dată cu nerespectarea principiului contradictorialităţii în procesul civil. În acest sens, făcându-se trimitere la încheierea de şedinţă din 16 aprilie 2008, deşi instanţa a pus în discuţia părţilor numai excepţiile invocate în cauză dar nu şi fondul cererii de chemare în judecată, s-a pronunţat în final atât pe excepţii cât şi pe fondul litigiului.
A apreciat recurentul că în acest fel i-a fost încălcat dreptul la apărare, fiind practic lipsit de dreptul de a solicita probe în dovedirea cererii de chemare în judecată.
Examinând cauza, prin prisma criticii expuse în cererea de recurs, din perspectiva art. 3041 C. proc. civ., cât şi în raport de actele dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine incidenţa art. 312 alin. (5) C. proc. civ. şi în aceste condiţii va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare, pentru următoarele considerente:
Obiectul cauzei a vizat anularea Ordinului nr. 524 din 19 martie 2007 emis de fostul Minister al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi obligarea pârâtului să emită ordinul de aprobare a premiului anual aferent anului 2004.
Excepţiile privind lipsa calităţii procesuale pasive şi autoritatea de lucru judecat invocate de autoritatea pârâtă au făcut obiectul dezbaterilor din Şedinţa publică din 16 aprilie 2008, aşa cum rezultă cu evidenţă din consemnările aflate la filele 34-35 din dosarul Curţii de Apel Bucureşti.
La acel moment, având nevoie de timp pentru a delibera şi apreciind că este util a se da posibilitatea şi părţii absente să depună concluzii scrise, prima instanţă a amânat pronunţarea în temeiul art. 260 C. proc. civ.
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă făcută la începutul considerentelor prezentei decizii, dar şi din lucrările dosarului, nu a făcut obiectul dezbaterii fondul litigiului, asupra căruia totuşi instanţa s-a pronunţat în urma respingerii ca neîntemeiate a celor două excepţii.
Înalta Curte constată că au fost nesocotite principiul contradictorialităţii, dreptul la apărare, părţile fiind private de posibilitatea de a-şi susţine şi dovedi drepturile, de a combate susţinerile părţii potrivnice sau de a-şi exprima poziţia faţă de măsurile pe care instanţa le poate dispune în exercitarea rolului său activ conferit de art. 129 C. proc. civ.
Respectarea şi aplicarea principiului contradictorialităţii cât şi a dreptului la apărare se circumscriu noţiunii consfinţite de art. 6 din C.E.D.O. privind dreptul la un proces echitabil, or, în cauză aşa cum s-a arătat acest drept a fost încălcat.
De altfel, potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ. judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea şi de a respecta el însuşi toate principiile fundamentale care guvernează procesul civil.
Faţă de soluţia deja adoptată în privinţa excepţiilor soluţionate cu prioritate în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de rejudecare va pune în dezbaterea părţilor şi aspectele legate de fondul pricinii, urmând să aprecieze asupra necesităţii administrării de probe şi asupra oricăror altor măsuri care în opinia sa se impun a fi luate, toate acestea însă numai după ce fiecare parte va avea posibilitatea de a-şi susţine cererile şi de a combate susţinerile părţii adverse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.A. împotriva sentinţei nr. 1419 din 7 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1518/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1524/2009. Contencios → |
|---|
