ICCJ. Decizia nr. 1545/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1545/2009
Dosar nr. 806/54/200.
Şedinţa publică din 19 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC N.T.I. SRL.- U.I.S.A.S. a solicitat obligarea pârâtului să emită Acordul de Principiu pentru Finanţarea Planului de Investiţii ce are ca obiect achiziţionarea unui teren în suprafaţă de 5.000 mp pentru ridicarea unei hale de producţie şi achiziţionarea de echipamente aferente domeniului cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că în data de 29 octombrie 2007 a întocmit şi înaintat pârâtului Ministerul Economiei şi Finanţelor (în prezent Ministerul Finanţelor Publice) cererea de acord de principiu pentru finanţare în vederea achiziţionării unui teren în suprafaţă de 5.000 mp, investiţie ce stă la baza unui plan ce presupune pe termen mediu ridicarea unei hale de producţie şi pe termen lung achiziţionarea de echipamente aferente domeniului cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii de argilă arsă, care să urmărească productivitatea firmei.
Ca răspuns la acest demers a fost transmisă reclamantei „scrisoarea de respingere" a cererii de acord de principiu pentru finanţare nr. 19 din 13 decembrie 2007.
A mai arătat reclamanta că prin această scrisoare i s-a comunicat faptul că planul său de investiţii reprezintă o simplă tranzacţie imobiliară, fără să fie avute în vedere şi alte investiţii aşa încât să aibă ca finalitate dezvoltarea sau modernizarea activităţii întreprinderii.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii promovate de către reclamantă.
Prin sentinţa nr. 171 din 26 iunie 2008 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia invocată de pârât şi în consecinţă a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta SC N.T.I. SRL.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Craiova a reţinut, în esenţă, că acţiunea promovată de reclamantă nu se circumscrie obiectului acţiunilor formulate în temeiul legii contenciosului administrativ, întrucât nu se atacă un act administrativ în formă tipică sau asimilată.
În termenul legal, împotriva sentinţei civile nr. 171 din 26 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta SC N.T.I. SRL.
Temeiul juridic al cererii de recurs nu a fost precizat de către recurentă, în motivarea acesteia arătându-se însă că prin nesoluţionarea în fond a pricinii cu care fost învestită, instanţa Curţii de Apel Craiova a încălcat principiul liberului acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
În opinia recurentei soluţionarea cauzelor pe excepţii care nu sunt prevăzute expres de vreun text de lege reprezintă o practică nelegală în contradicţie cu legislaţia naţională şi europeană, în speţă, acţiunea fiind admisibilă şi întemeiată, fiind aplicabil art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 deoarece actul normativ în discuţie priveşte acordarea unor ajutoare de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii precum şi procedura de urmat pentru acordarea acestor ajutoare.
Examinând cauza prin prisma criticii formulate de recurentă cât şi din perspectiva art. 3041 C. proc. civ. având în vedere probatoriul administrat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinţei atacate.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta SC N.T.I. SRL. a solicitat ca pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor – U.I.S.A.S. – să emită Acordul de principiu pentru finanţarea Planului de investiţii ce are ca obiect achiziţionarea unei hale de producţie şi achiziţionarea de echipamente aferente domeniului cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de HG nr. 1164/2007.
Din probatoriul administrat a rezultat că acestei solicitări pârâtul a răspuns prin scrisoarea de respingere a cererii de acord de principiu pentru finanţare nr. 19 din 13 decembrie 2007 şi apoi prin adresa nr. 325394 din 5 februarie 2008 prin care s-a menţinut soluţia iniţială de respingere, la baza acestui punct de vedere fiind faptul că planul de investiţii prezentat de societatea reclamantă reprezintă în realitate o simplă tranzacţie imobiliară deoarece nu au fost avute în vedere şi alte obiective ale investiţiei astfel încât să aibă ca finalitate dezvoltarea sau modernizarea activităţii întreprinderii.
Apreciind, deci, că nu sunt respectate criteriile şi principiile stabilite prin HG nr. 1164/2007, pârâtul a respins Cererea de Acord de principiu pentru finanţare.
În mod corect, fiind sesizată cu excepţia inadmisibilităţii acţiuni faţă de dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi de dispoziţiile art. 18 din acelaşi act normativ, instanţa fondului a reţinut că această excepţie este întemeiată.
În speţă nu se poate vorbi de un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, faţă de actul emis de pârât, deja arătat, iar în condiţiile în care autoritatea competentă şi-a exprimat opinia cu privire la solicitarea societăţii reclamante, Curtea de Apel Craiova a constatat că, prin raportare la dispoziţiile art. 1 coroborate cu art. 8 din Legea nr. 554/2004 şi cu art. 18 din aceeaşi lege, obiectul acţiunii promovate nu se circumscrie obiectului acţiunilor formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ.
Nu poate fi primită critica recurentei în sensul că excepţia inadmisibilităţii prin care s-a soluţionat acţiunea nu este prevăzută expres de lege, atâta vreme cât revine judecătorului sarcina de a verifica dacă o acţiune este sau nu admisibilă în contencios administrativ, raportându-se în mod firesc la legea care reglementează această materie.
De altfel, argumentaţia instanţei de fond este clar expusă în sentinţa atacată, concluzionându-se în mod legal că instanţa de contencios nu poate obliga o autoritate publică să emită un act administrativ, atâta vreme cât potrivit competenţelor ce-i revin aceasta şi-a exprimat punctul de vedere asupra cererii din perspectiva HG nr. 1164/2007 (privind acordarea de ajutoare minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor).
Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC N.T.I. SRL. împotriva sentinţei nr. 171 din 26 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1539/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1546/2009. Contencios → |
|---|
