ICCJ. Decizia nr. 1737/2009. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1737/2009

Dosar nr. 868/42/200.

Şedinţa publică din 26 martie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii.

Prin încheierea pronunţată la data de 20 iunie 2008, Judecătoria Ploieşti, a disjuns din acţiunea formulată de reclamantul A.N.C., în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar Valea Călugărească şi intervenienţii SC R. SA Valea Călugărească şi intervenienţii A.N. şi A.G., capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 2954 din 17 decembrie 2003, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului.

Prin sentinţa civilă nr. 7298 din 13 august 2008, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei in favoarea Curţii de Apel Ploieşti, în temeiul art. 1 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004.

La termenul din 12 septembrie 2008, reclamantul şi-a precizat cererea în sensul că a solicitat citarea în cauză a emitentului certificatului contestat Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 210 din 17 octombrie 2008 a admis excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. A respins ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul A.C. în contradictoriu cu pârâţii: Comisia locală de fond funciar Valea Călugărească, judeţul Prahova, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi intervenienţii: SC R. SA Valea Călugărească, judeţul Prahova, A.N. şi A.G.

3. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond.

Curtea de apel a reţinut că, reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât înscrisurile depuse de reclamant în dovedirea efectuării plângerii prealabile nu fac dovada îndeplinirii acestei proceduri.

II. Reclamantul A.C. a declarat în termen recurs împotriva sentinţei nr. 210 din 17 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, motivat potrivit prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că, greşit instanţa a admis excepţia lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamantul a adresat petiţii, prin care cerea anularea certificatului contestat, mai multor instituţii, în speţă Prefecturii şi Ministerului Agriculturii.

În motivarea recursului pe fondul cauzei, recurentul arată că, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2954 a cărui anulare parţială a solicitat-o, în mod greşit s-a reconstituit în favoarea intervenientei SC R. SA Valea Călugărească, dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 100.177 mp în intravilanul şi extravilanul comunei Valea Călugărească, fără a ţine cont de faptul că, în acest titlu a fost inclusă suprafaţa de 7656 mp care a aparţinut autorilor săi.

Examinând sentinţa atacată în raport cu motivarea recursului, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii se constată că, recursul este nefondat.

Reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2954/2003 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, în ceea ce priveşte suprafaţa de 7656 mp, certificatul fiind act administrativ unilateral.

Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede obligaţia persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, revocarea în tot sau în parte a actului, în termen de 30 de zile, de la data comunicării actului.

Art. 109 alin. (2) C. proc. civ. stabileşte ca, în cazurile în care legea prevede obligaţia îndeplinirii unei proceduri prealabile, sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea acestei proceduri.

Se reţine aşa cum corect a constatat instanţa de fond că, reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Înscrisurile la care se referă recurentul, adresate Prefecturii Prahova, A.N.R.P. nu fac dovada îndeplinirii procedurii prealabile sesizării instanţei de contencios administrativ, procedură obligatorie, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Faţă de aceasta nu se vor mai analiza susţinerile recurentului, referitoare la fondul cauzei, urmând a se respinge recursul ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de A.C. împotriva sentinţei nr. 210 din 17 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1737/2009. Contencios