ICCJ. Decizia nr. 1741/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1741/2009
Dosar nr. 367/117/200.
Şedinţa publică din 26 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Cluj prin sentinţa nr. 561 din 28 martie 2005 pronunţată în dosarul nr. 367/117/2008 a trimis Curţii de Apel Cluj, cererea formulată de reclamantul D.G.A.O., în contradictoriu cu pârâţii SC A. SA şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 0556 din 25 octombrie 1993 emis de Ministerul Industriei şi Resurselor.
Reclamantul a susţinut că, certificatul este nelegal întrucât a atestat dreptul de proprietate al SC A. SA asupra terenului în suprafaţă de 4067 mp, situat în Cluj-Napoca, în temeiul HG nr. 834/1991, încălcând dreptul de proprietate al reclamantului asupra respectivului teren. Reclamantul a arătat că terenul în litigiu a fost proprietatea lui S.A. al cărui moştenitor legal este.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa civilă nr. 670 din 21 octombrie 2008 a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul D.G.A.O. în contradictoriu cu pârâţii SC A. SA şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, privind certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 0556 din 25 octombrie 2003 emis de Ministerul Industriei şi Resurselor.
Curtea de apel a reţinut că, la data emiterii certificatului au fost respectate prevederile Legii nr. 15/1990 şi HG nr. 834/1991, SC A. SA Cluj dobândind terenul în litigiu, prin efectul legii, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990.
S-a reţinut de asemenea, că prin Decizia nr. 11 din 5 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, irevocabilă prin Decizia nr. 21 din 26 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că terenul din Cluj, este evidenţiat în patrimoniul SC A. SA, societate cu capital integral privat, reclamantul având prin lege, exclusiv dreptul la despăgubiri.
Împotriva sentinţei civile nr. 670/2008 a declarat recurs reclamantul D.G.A.O. care, fără a indica temeiul legal, a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a dat o hotărâre netemeinică şi nelegală, reiterând apărări privind fondul cauzei.
Intimata-pârâtă SC A. SA Cluj-Napoca a depus întâmpinare prin care a susţinut că recursul nu este motivat, cu indicarea temeiului legal, iar pe fond a cerut respingerea recursului ca nefondat, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică.
Recursul este nefondat.
Deşi recurentul nu a făcut referire la motivele de recurs enumerate la art. 304 C. proc. civ., criticile sale generale vizează netemeinicia hotărârii instanţei de fond, astfel că aceasta pot fi încadrate în dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., susţinerea intimatei-pârâte privind nemotivarea recursului fiind, astfel, neîntemeiată, aşa cum s-a reţinut în practicaua acestei decizii.
Soluţia atacată cu recurs este, însă, legală şi temeinică, certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria M03 nr. 0556 din 25 octombrie 1993, emis de fostul Minister al Industriilor în favoarea SC A. SA Cluj-Napoca, fiind eliberat cu respectarea prevederilor Legii nr. 15/1990 şi ale HG nr. 834/1991.
Astfel, terenul în litigiu, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 15/1990, s-a aflat în administrarea directă a unităţii economice care, prin această lege, a fost organizată ca societate comercială, iar terenul a intrat în proprietatea sa prin efectul legii, art. 22 alin. (2).
Mai mult, în mod corect a reţinut instanţa de fond că certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului a fost emis şi cu respectarea condiţiilor art. 1 din HG nr. 834/1991, terenul respectiv fiind necesar desfăşurării activităţii societăţii comerciale intimate, potrivit obiectului de activitate al acesteia.
De asemenea, în mod legal a reţinut instanţa de fond că recurentul-reclamant, având în vedere imposibilitatea restituirii în natură a terenului respectiv, are dreptul la despăgubiri în condiţiile legii, aşa cum s-a stabilit în mod irevocabil prin Decizia civilă nr. 11/A/2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, irevocabilă prin Decizia nr. 21/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
În concluzie, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică, urmează ca recursul să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.G.A.O. împotriva sentinţei civile nr. 670 din 21 octombrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1740/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1742/2009. Contencios → |
|---|
