ICCJ. Decizia nr. 1740/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1740/2009
Dosar nr. 522/64/200.
Şedinţa publică din 26 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I .Circumstanţele cauzei
1.Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2008 la Curtea de Apel Braşov, precizată la data de 18 iunie 1008, reclamanta R.P.L.P.K. RA Braşov a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, anularea parţială a Ordinului nr. 1964/2007 emis de pârât, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România şi suspendarea executării acesteia până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării cererii
Reclamanta a arătat că la adoptarea ordinului contestat nu au fost respectate prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, legalitatea ordinului fiind afectată de lipsa unor dezbateri organizate de emitentul actului.
Faţă de cererea de suspendare a executării ordinului, reclamanta a arătat că, datorită instituirii regimului de arie naturală protejată este în imposibilitate de a interveni în zonele în care există arbori doborâţi, rupţi, uscaţi pe picior, debilitaţi, respectiv în situaţia infestării cu anumiţi dăunători.
3. Apărările formulate de pârâtul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii de fond ca neîntemeiată, precum şi respingerea cererii de suspendare deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, cazul bine justifica şi paguba iminentă.
În opina pârâtului, cererea formulată reprezintă o exercitare abuzivă a drepturilor subiective prin raportare la art. 3 din Decretul nr. 31/1954, nu s-au răsturnat prezumţiile de legalitate, autenticitate, veridicitate ale actului administrativ, nu s-a dovedit paguba iminentă.
4.Hotărârea instanţei de fond asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat
Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 4 iulie 2008 a admis cererea de suspendare parţială a Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, cerere formulată de reclamanta R.P.L.P.K. RA Braşov, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. A dispus suspendarea efectelor Ordinului nr. 1964/2007 în ceea ce priveşte punctele 38, 120, 195, 207 din Anexa nr.1 a ordinului, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
5 .Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond
Curtea de apel a reţinut că sunt îndeplinite cerinţele art. 15 din Legea nr. 554/2004, că prin instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, reclamantei i s-a adus atingere dreptului de a efectua lucrări de întreţinere, de prevenire şi combatere a dăunătorilor în zonele menţionate în ordinul atacat, reclamanta suferind astfel o pagubă ce nu va putea fi reparată în cazul în care se va dovedi că ordinul atacat nu este temeinic şi legal. Aceste elemente sunt de natură să creeze îndoială cu privire la modul în care reclamanta poate interveni în zonă în cazuri de urgenţă.
Instanţa de fond a avut în vedere şi Recomandarea nr. R (89) 8 din 13 septembrie 1989 a Consiliului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei care a considerat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecţie jurisdicţională provizorie în funcţie de împrejurările concrete ale cauzei, pentru a nu cauza acestora un prejudiciu ireparabil şi pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
6. Recursul formulat de pârâtul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile împotriva Încheierii din 4 iulie 2008.
Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
6.1. Instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit materialul probator administrat în cauză.
În speţă nu sunt întrunite cerinţele referitoare la cazul bine justificat şi la iminenţa unei pagube.
Reclamanta-intimată nu a indicat nici în plângerea prealabilă şi nici în acţiune drepturile care ar putea fi afectate prin emiterea ordinului nr. 1964/2007. Nu s-au indicat zonele aflate în administrarea intimatei, cererea fiind o exercitare abuzivă a drepturilor subiective.
Intimata nu a demonstrat că actul administrativ vatămă un interes public, ci se invocă o potenţială vătămare a veniturilor regiei publice de interes local.
Condiţia pagubei iminente nu poate fi raportată la cele învederate de intimata-reclamantă, şi anume: obligativitatea zonării, neelaborarea unor măsuri de conservare în momentul declarării siturilor; imposibilitatea respectării prevederilor Ordinului MADR nr. 454/2003; lipsa unei reglementări privind modalitatea de despăgubire a proprietarilor şi administratorilor de fond forestier.
Cu privire la obligativitatea zonării, recurenta arată că acest aspect nu este inclus în plângerea prealabilă, iar ordinul atacat nu interzice intervenţiile legate de îndepărtarea arborilor rupţi etc. Mai mult, zonarea nu este obligatorie pentru ariile protejate de interes comunitar.
OUG nr. 58/2007 nu prevede obligativitatea elaborării unor măsuri de conservare în momentul declarării siturilor.
Nu există niciun motiv ca Ordinul nr. 454/2003 să nu fie respectat.
Conform art. 2 alin. (5) din ordinul atacat, urmează a se lua toate măsurile pentru realizarea plăţilor compensatorii Natura 2000.
6.2. Instanţa a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii
Considerentele instanţei de fond prin care se justifică îndeplinirea condiţiei referitoare la necesitatea unui caz bine justificat constituie o interpretare eronată în ceea ce priveşte aplicabilitatea actului administrativ atacat, care nu afectează existenţa Ordinului MADR nr. 454/2003.
7.Apărările formulate de intimata-reclamantă R.P.L.P.K. RA Braşov
Intimata a solicitat prin întâmpinare, respingerea recursului ca nefondat, arătând că prin sentinţa civilă nr. 142/F/2008 a Curţii de Apel braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Ordinul nr. 1964/2007 a fost anulat parţial şi anume punctele nr. 38,120, 195 şi 207 din Anexa nr.1
Cu referire strictă la motivele de recurs, intimata consideră că pericolul iminent pentru zonele care au fost incluse în situri de importanţă comunitară este faptul că în acele zone existau şi mai există şi acum, mulţi arbori doborâţi, uscaţi pe picior, debilitaţi, iar restricţionarea intervenţiei antropice ar duce la uscarea în masă a vegetaţiei.
Paguba iminentă este dovedită prin actele depuse la dosar şi este localizată în primul rând în patrimoniul României.
Cazul bine justificat este dat de aparenţa evidentă de nelegalitate a ordinului atacat şi este reprezentat de faptul că instanţa de fond a reţinut că toate aspectele învederate de intimată sunt împrejurări care creează o îndoială cu privire la modul în care se poate interveni în zonă, în cazuri de urgenţă.
II. Considerentele instanţei de recurs
1. Recursul este nefondat
2. Motivele de recurs invocate se subsumează celor înscrise la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi, eventual la art. 3041 C. proc. civ., deoarece detalierea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., nu are legătură cu interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii.
3. Se mai constată că recurentul, prin motivele de recurs, aduce critic, în principal, celor susţinute de reclamanta-intimată, fără să facă referiri la ceea ce a reţinut instanţa de fond.
4. Curtea de Apel a constatat că prin instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, reclamantei i s-a adus atingere dreptului de a efectua acele lucrări de întreţinere şi, respectiv, de prevenire şi combatere a dăunătorilor din zonele menţionate în ordinul atacat.
Cu referire la cazul bine justificat, s-a apreciat că O.M. nr. 454/2003 nu mai poate fi aplicat la siturile de importanţă comunitară, iar OUG nr. 57/2007 nu cuprinde reglementări referitoare la zonarea internă a ariilor naturale protejate, planurile de management, activităţile ce se pot desfăşura etc.
5. în mod cert, reclamanta-intimată a indicat zonele aflate în administrarea sa, neavând relevanţă dacă acestea au fost detaliate într-o precizare de acţiune.
Intimata acţionează în calitate de administrator al fondului forestier, proprietate a Municipiului Braşov şi nu se poate afirma că aceasta şi-a exercitat abuziv drepturile subiective.
6. Cazul bine justificat este reprezentat în momentul de faţă de existenţa sentinţei nr. 142/F din 14 octombrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 522/64/2008 de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a admis acţiunea de fond şi s-a anulat parţial Ordinul nr. 1964/2007 emis de MMDR în ceea ce priveşte punctele 38,120,195, 206 din Anexa nr. 1.
Pronunţarea soluţiei asupra fondului acţiunii întăreşte convingerea instanţei de recurs asupra îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat prevăzut de art. 14,art. 15 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
7. Paguba iminentă a fost corect reţinută de instanţa care a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 1964/2007 prin aceea că în acele zone nu mai este posibilă intervenţia antropică, iar în lipsa acestei intervenţii, procesul de uscare a vegetaţiei nu poate fi oprit.
8. Instanţa de recurs constată şi că măsurile invocate de recurent, cum ar fi: planul de management prin care s-ar realiza zonarea, în prezent nu există. Nu a fost respectat nici termenul de 12 luni prevăzut de art. 2 alin. (5) din ordin, pentru delimitarea siturilor de importanţă comunitară.
9. Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Mediului împotriva Încheierii din 4 iulie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1739/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1741/2009. Contencios → |
|---|
