ICCJ. Decizia nr. 1867/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1867/2009
Dosar nr. 2478/2/2007
Şedinţa publică din 31 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 aprilie 2007, reclamanta SC A.S.C.A. SRL a chemat în judecată pe pârâţii Comisia pentru Soluţionarea întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994 şi Municipiul Bucureşti prin primarul general, solicitând anularea Deciziei nr. 34 din 16 martie 2007, ca nelegală.
Reclamanta arată că suprafaţa supusă exproprierii pentru imobilul din Bucureşti, este de 129 mp, faţă de 43,66 mp cât a reţinut Comisia, iar preţul oferit drept despăgubire este de circa 1300 Euro/mp, fiind inferior celui oferit şi acceptat (pentru imobilul nr. 1), în condiţiile în care aceste terenuri sunt situate la câteva zeci de metri distanţă unul de altul.
Reclamanta solicită analizarea posibilităţii realizării unui schimb de terenuri şi acordarea unui drept de preemţiune pentru cumpărarea, concesionarea sau închirierea de către ea a terenului rămas liber, de la fosta adresă.
Prin cererea înregistrată la 20 iunie 2007 reclamanta şi-a precizat acţiunea, arătând că înţelege să se judece cu Municipiul Bucureşti, prin primarul general, solicitând anularea în parte a deciziei nr. 34/2007 în ceea ce priveşte consemnarea în cadrul acesteia a suprafeţei de 43,66 mp, exproprierea menţionatei suprafeţe de 129 mp, fiind o simplă eroare materială. Mai susţine reclamanta că a fost de acord cu exproprierea doar a suprafeţei de 43,66 mp, în schimbul unei despăgubiri, la nivelul de 1520 Euro/mp.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2791 din 7 noiembrie 2007 a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Instanţa a reţinut că, reclamanta a fost de acord cu exproprierea ambelor imobile, aspectele, privind cuantumul despăgubirilor finale, urmând a fi analizate odată cu soluţionarea cererii de expropriere, conform art. 21 şi urm. din Legea nr. 33/1994.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta SC A.S.C.A. SRL, susţinând în esenţă că, instanţa de fond s-a pronunţat fără să ţină seama că nu s-a făcut o cercetare prealabilă a declarării utilităţii publice pentru întreaga suprafaţă de 129 mp teren.
Cu privire la cuantumul daunelor solicitate, reclamanta arată că instanţa a procedat nelegal, neanalizând nici posibilitatea realizării unui schimb de terenuri, acest capăt de cerere trebuia disjuns.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 160 din 6 iulie 2006 zona în care se afla situat imobilul proprietatea reclamantei SC A.S.C.A. SRL, a fost declarată zonă de utilitate publică, în vederea realizării pasajului denivelat superior Basarab.
Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 33/1994, propunerea de expropriere a fost notificată recurentei reclamante la data de 4 octombrie 2006 de către Primăria Municipiului Bucureşti, propunându-i-se ca despăgubire suma stabilită de un evaluator autorizat de Ministerul de Justiţie în valoare de 116.706, 32 RON.
Împotriva acestei propuneri recurenta a formulat întâmpinare în baza art. 14 din Legea nr. 33/1994, în care a arătat că nu este de acord cu exproprierea propusă şi consideră oferta de despăgubire a Primăriei Municipiului Bucureşti ca fiind subevaluată.
Prin procesul verbal în şedinţa de 9 martie 2007, în şedinţa Comisiei de soluţionare a întâmpinărilor, reprezentanţii societăţii reclamante au declarat că sunt de acord cu valoarea despăgubirii celor 2 imobile cu teren în suprafaţă de 196, 12 şi respectiv 129 mp, semnând acest document în care s-a consemnat acceptarea ofertei şi obligaţia de a încheia contract de vânzare cumpărare cu Primăria, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei motivate.
Urmare a acestei acceptări a fost emisă Decizia nr. 34/2007, contestată ulterior de reclamantă.
Prevederile art. 19 din Legea nr. 33/1994 precizează că, numai în cazul în care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea să revină cu noi propuneri, cu refacerea corespunzătoare a planurilor.
În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum şi proprietarii se arată în art. 20 al Legii, pot contesta hotărârea comisiei.
În cazul în speţă ambele părţi au acceptat propunerile Comisiei, motiv pentru care revenirea ulterioară a reclamantei este lipsită de relevanţă.
Cu privire la solicitarea disjungerii capătului de cerere privind despăgubirile, aceasta nu poate fi admisă, tribunalul având potrivit art. 21 al Legii numai competenţa soluţionării cererilor de expropriere, când se contestă propunerea de expropriere.
În ce priveşte solicitarea privind schimbul de terenuri şi preemţiunea la cumpărare sau concesionare, nici acestea nu pot fi reţinute întrucât nu au fost făcute în faţa Comisiei, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 33/1994.
Hotărârea instanţei de fond, fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC A.S.C.A. SRL Bucureşti împotriva sentinţei nr. 2791 din 7 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1849/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1868/2009. Contencios → |
|---|
