ICCJ. Decizia nr. 1880/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1880/2009
Dosar nr. 9170/1/200.
Şedinţa publică din 1 aprilie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 7 octombrie 2005 şi precizată la 20 iulie 2007, reclamanta M.M. a chemat în judecată A.N.A.F., Municipiul Timişoara, Consiliul Local al Municipiului Timişoara, Primăria şi Primarul Municipiului Timişoara şi Prefectura Judeţului Timiş, solicitând:
- constatarea nulităţii concursului organizat la 7-8 septembrie 2005 pentru ocuparea funcţiei de director executiv la Consiliul Local Timişoara, Direcţia edilitară;
- anularea actului administrativ prin care a fost declarat câştigătorul concursului;
- anularea actului administrativ prin care i-a fost acordată nota la proba scrisă şi obligarea primei pârâte la acordarea notei corecte;
- obligarea primei pârâte la organizarea unui nou concurs, în situaţia anulării concursului, sau, în cazul respingerii acestei cereri, obligarea primarului de a o numi în funcţia de director executiv la Direcţia edilitară.
Prin sentinţa civilă nr. 53 din 26 martie 2007, Curtea de Apel Timişoara a respins acţiunea ca neîntemeiată faţă de A.N.A.F. şi pentru lipsa calităţii procesuale pasive faţă de Consiliul Local Timişoara.
Hotărârea a fost casată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 4355 din 13 noiembrie 2007 prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru analizarea tuturor motivelor de nelegalitate invocate de reclamantă.
În fond după casare, prin sentinţa civilă nr. 245 din 6 octombrie 2008, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea şi a constatat nulitatea concursului organizat în perioada 6-7 septembrie 2005 şi a actelor emise cu prilejul organizării acestuia, dispunând totodată anularea Ordinului nr. 3550 din 11 august 2005 emis de A.N.A.F. . Instanţa a respins în rest acţiunea şi a dispus obligarea agenţiei la 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că nu au fost respectate prevederile art. 8 alin. (2) din HG nr. 1209/2003 privind publicarea în Monitorul Oficial, cu cel puţin 30 de zile înainte de data organizării concursului, a condiţiilor de desfăşurare.
De asemenea, instanţa a constatat că ordinul nr. 3559/2005 de constituire a comisiei de concurs, a comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi a secretariatului comisiei nu a respectat dispoziţiile HG nr. 1209/2003, nefiind desemnaţi ca membri ai comisiei funcţionari publici din cadrul agenţiei şi fiind numiţi doar 4 şi nu 5 membri în comisia de soluţionare a contestaţiilor.
Celelalte solicitări ale reclamantei au fost considerate neîntemeiate, cu motivarea că anularea notei la proba scrisă a concursului şi acordarea notei corecte exced competenţei instanţei de judecată, care nu se poate subroga atribuţiilor comisiilor de concurs şi respectiv, de soluţionare a contestaţiilor.
Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanta M.M. şi pârâta A.N.A.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a invocat greşita respingere a cererilor privind refacerea punctajului pentru proba scrisă cu acordarea notei legal cuvenite, încadrarea în funcţia de director executiv la Direcţia edilitară şi plata despăgubirilor materiale şi a daunelor morale.
Sub acest aspect, reclamanta a arătat că nota legal cuvenită pentru lucrarea scrisă este de 77,3 puncte, mai mare decât a candidatului declarat câştigător al concursului, care a primit 70 de puncte.
Întrucât nu a putut participa la interviu datorită modalităţii de organizare a concursului, reclamanta a solicitat a i se acorda punctajul maxim de 100 puncte, urmând a se constata ca fiind nota finală de concurs 177,3 puncte, mai mare decât punctajul obţinut de candidatul declarat câştigător.
În recursul declarat de A.N.A.F. s-a învederat faptul că, referitor la concursul în cauză nu au fost aplicabile prevederile HG nr. 1209/2003, ci dispoziţiile OUG nr. 51/2005 privind unele măsuri, pentru ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, aprobate prin Legea nr. 130/2005.
Astfel, întrucât actul normativ susmenţionat prevede publicarea în Monitorul Oficial a condiţiilor de desfăşurare a concursului cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită, pârâta a respectat termenul legal, data publicării fiind 11 august 2005, iar concursul fiind organizat la 7 septembrie 2005.
Printr-un alt motiv de recurs, pârâta a arătat că ordinul nr. 3550/2005, privind numirea comisiei de concurs şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor, aprobarea condiţiilor de participare la concurs şi a bibliografiei, a fost eronat anulat, întrucât reprezentanţii A.N.A.F. au fost desemnaţi dintre funcţionarii publici din cadrul Prefecturii judeţului Timiş, unul dintre membrii comisiei deţinând o funcţie echivalentă celei pentru care s-a organizat concursul.
Referitor la procesul verbal din 12 septembrie 2005, pârâta a precizat că toţi cei 5 membri ai comisiei au soluţionat contestaţia reclamantei şi au transmis rezultatul prin secretariatul comisiei, împrejurarea că unul dintre membri a omis să semneze unul din procesele-verbale întocmite în etapa desfăşurării concursului neconstituind motiv de anulare a concursului , potrivit HG nr. 1209/2003.
În fine, pârâta a criticat soluţia de anulare a concursului şi a actelor emise cu prilejul organizării acestuia şi faţă de faptul că nu a fost citată în cauză, pentru opozabilitate, persoana declarată câştigătoare.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata ca fiind întemeiate criticile formulate de pârâtă, în care sens, va admite recursul declarat de aceasta, va casa sentinţa atacată şi va respinge acţiunea ca neîntemeiată, urmând ca totodată să respingă ca nefondat recursul formulat de reclamantă.
Astfel, instanţa de fond a reţinut în mod greşit nelegalitatea organizării concursului din 7 septembrie 2005 pentru ocuparea funcţiei publice de director executiv la Direcţia edilitară din cadrul Consiliului Local Timişoara, în raport de dispoziţiile art. 8 alin. (2) din HG nr. 1209/2003 potrivit cărora condiţiile de desfăşurare urmau a fi publicate în Monitorul Oficial cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului.
Pentru acest concurs, A.N.A.F. a avut în vedere prevederile derogatorii ale art. 2 din OUG nr. 51/2005, aprobată prin Legea nr. 130/2005, în conformitate cu care condiţiile de desfăşurare a concursurilor organizate de autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1, cum este şi cazul Consiliului Local Timişoara, se publică în Monitorul Oficial al României partea a III-a cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării concursului.
Or, pârâta a respectat acest termen, pentru concursul organizat la 7 septembrie 2005, proba scrisă, fiind asigurată publicitatea în Monitorul oficial prin anunţul din 11 august 2005.
Nici cel de-al doilea motiv de nelegalitate nu a fost corect reţinut de instanţa de fond, Ordinul nr. 3550 din 11 august 2005 prin care s-au constituit comisia de concurs şi cea de soluţionare a contestaţiilor, fiind întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1209/2003, respectiv pe baza Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor, prevăzut în anexa 1 din această hotărâre.
Astfel, instanţa de fond a constatat nelegalitatea concursului faţă de componenţa celor două comisii, reţinând că membrii acestora nu erau funcţionari publici din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Or, pârâta a precizat faptul că a desemnat în comisii ca reprezentanţi ai săi, prin aplicarea regulilor generale privind mandatul de reprezentare, funcţionari publici din cadrul Prefecturii Judeţului Timiş cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. b) din HG nr. 1209/2003 privind deţinerea de cel puţin un membru a funcţiei de director executiv, funcţie echivalentă celei pentru care s-a organizat concursul.
Curtea constată că au fost respectate prevederile legale în privinţa organizării concursului din 7 septembrie 2005, reclamanta, clasată a treia, fiind declarată respinsă după proba scrisă, ca şi după soluţionarea contestaţiei, omisiunea semnării procesului-verbal de notare de către unul dintre cei 5 membri ai comisiei de contestaţie neconstituind, potrivit HG nr. 1209/2003, motiv de anulare a concursului.
Referitor la notarea lucrării scrise a reclamantei, instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că nu este competentă să modifice notele acordate de comisia de concurs, neputându-se substitui persoanelor cărora le revine, în baza normelor legale în vigoare, atribuţia de a realiza evaluarea tezelor şi acordarea notelor.
Potrivit legii, este supusă controlului judiciar numai procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, fără ca instanţa de judecată să poată realiza ea însăşi evaluarea lucrărilor şi să acorde note, activităţi ce constituie prerogativa exclusivă a comisiilor de concurs.
Din acest punct de vedere, apar ca nefondate criticile formulate de reclamantă referitoare la anularea notei şi acordarea altui punctaj, cu consecinţa de a fi ea declarată câştigătoarea concursului.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea, constatând că au fost respectate dispoziţiile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursului din 5 septembrie 2005 pentru funcţia publică de director executiv la Direcţia edilitară din cadrul Consiliului Local Timişoara, va dispune, respingând recursul reclamantei şi admiţând recursul formulat de pârâtă, casarea sentinţei atacate şi pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.M. împotriva sentinţei nr. 245 din 6 octombrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Admite recursul declarat de A.N.A.F. împotriva sentinţei nr. 245 din 6 octombrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, casează sentinţa atacată şi pe fond respinge acţiunea formulată de reclamanta M.M., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2009
← ICCJ. Decizia nr. 1879/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1881/2009. Contencios → |
---|