ICCJ. Decizia nr. 1932/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1932/2009
Dosar nr. 5791/87/2006
Şedinţa publică din 2 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Teleorman la 15 decembrie 2006 sub nr. 5791/87, reclamanta SC P. SA Alexandria în contradictoriu cu pârâţii D.A.D.R. Teleorman şi corpul de control din cadrul M.A.P.D.R., a solicitat ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului verbal încheiat la 2 noiembrie 2006 şi a notei nr. 45176 din 29 mai 2006, prin care a fost obligată la restituirea către bugetul de stat a sumei de 100347,60 lei, subvenţie acordată în contul anului 2005.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că, nu i se poate imputa lipsa semnăturii de autentificare a persoanei responsabile cu acordarea subvenţiei agricole din cadrul pârâtei D.A.D.R. Teleorman, fiind în responsabilitatea exclusivă a acesteia, copia documentului prin care se face dovada încasării sumei de 3734,18 lei existând la dosarul actelor de subvenţie pentru luna august 2005 şi cererile prin care s-au solicitat subvenţii fiind susţinute de copii ale licenţelor de fabricaţie şi autorizaţilor sanitar-veterinare.
Mai arată reclamanta că, prin răspunsul la procedura prealabilă, pârâta D.A.D.R. Teleorman i-a făcut cunoscut că a contestat nota de anulare întocmită de pârâtul corpul de control al M.A.P.D.R., în baza căreia a fost încheiat procesul verbal de imputare a sumei de 100.347,60 lei, acesta recunoscând implicit netemeinicia şi nelegalitatea actului.
Prin sentinţa civilă nr. 70, pronunţată la 23 ianuarie 2007, Tribunalul Teleorman, a admis excepţia de necompetenţă materială de soluţionare a cauzei invocată de D.A.D.R. Teleorman prin întâmpinare şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Judecând în fond cauza în primă instanţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1416 din 7 mai 2008, a admis acţiunea, a anulat nota de control nr. 45176/2006 şi procesul verbal nr. 10315/2006 emise de pârâţi şi a obligat pârâţii, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că subvenţiile în discuţie au fost corect încasate, bugetul de stat nu a fost prejudiciat şi nu există nici un motiv întemeiat de restituire a sumei de 79.618,80 lei.
Împotriva sus menţionatei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul M.A.P.D.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând modificarea acestei hotărâri, în sensul respingerii acţiunii în principal ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.
În şedinţa publică din 2 aprilie 2009, Înalta Curte a invocat din oficiu, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., excepţia de ordine publică a nelegalei compuneri a completului de judecată.
Astfel, din analiza sentinţei atacate, se constată că aceasta a fost pronunţată în complet format din doi judecători, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor Legii nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 97/2008.
Cum, normele de procedură privind compunerea completului de judecată sunt de strictă şi imediată interpretare şi aplicare şi întrucât hotărârea recurată s-a adoptat cu încălcarea acestor norme imperative, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată, în temeiul prevederilor art. 306 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 304 pct. 5 şi ale art. 133 C. proc. civ. şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În raport cu dezlegarea dată recursului, nu se mai impune analizarea motivelor de recurs invocate de autoritatea pârâtă, acestea urmând a fi avute în vedere ca apărări de fond de către instanţă, la rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul M.A.P.D.R. împotriva sentinţei civile nr. 1416 din 7 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1843/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1942/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
