ICCJ. Decizia nr. 1981/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1981/2009
Dosar nr. 3324/2/2008
Şedinţa publică din 3 aprilie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 iunie 2008 reclamantul R.R. i-a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, Ministerul Justiţiei şi F.R.R., în calitate de director al Direcţiei de Drept Internaţional şi Tratate din Ministerul Justiţiei, solicitând să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, prin refuzul nejustificat de soluţionare a cererilor sale, să se dispună obligarea pârâţilor la 40.000 RON daune morale şi obligarea acestora să-i răspundă în regim de urgenţă cererilor formulate.
În motivarea cererii reclamantul arată că la data de 12 februarie 2007 a înregistrat la Guvernul României cererea nr. 16414, prin care a solicitat să i se comunice dacă pe numele fiicei sale minore a fost depusă vreo cerere privind solicitarea renunţării la cetăţenia română, că prin răspunsul primit la data de 24 ianuarie 2008, Guvernul i-a comunicat că cererea sa a fost transmisă Ministerului Justiţiei şi că, în lipsa oricărui răspuns, la data de 24 martie 2008 a revenit la Ministerul Justiţiei, solicitând să i se comunice stadiul soluţionării cererii sale.
Prin cererea formulată la 1 septembrie 2008, reclamantul a solicitat să se ia act de renunţarea sa la judecată cu privire la pârâtul F.R.R.
La 16 septembrie 2008 reclamantul şi-a precizat acţiunea invocând refuzul Ministerului Justiţiei de a-i răspunde cererii din 12 august 2008.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2913 din 30 octombrie 2008 a respins acţiunea precizată, formulată de reclamant, reţinând că cei doi pârâţi au răspuns cererilor formulate de acesta.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamantul R.R., susţinând în esenţă că, pârâţii l-au vătămat în drepturile sale şi într-un interes legitim prin actele lor administrative, prin netrimiterea niciunui răspuns, prin nesoluţionarea în termen şi prin refuzul nejustificat de soluţionare a cererilor sale.
Recursul este nefondat.
Referitor la cererea din 19 iulie 2008, cu revenire la 12 august 2008, prin care recurentul reclamant a solicitat o copie de pe dosarul de imigrare al fiicei sale, din actele dosarului rezultă că în mai multe rânduri Ministerul Justiţiei i-a răspuns petentului şi i-a acordat sprijin în limita competenţelor stabilite prin lege.
Astfel, prin adresa de sesizare a Autorităţile Centrale americane din 11 iulie 2008, Direcţia Drept Internaţional şi Tratate din cadrul Ministerului Justiţiei a transmis o solicitare de obţinere de informaţii privind statutul juridic al minorei A.K.R., în temeiul art. 7 alin. (2) lit. d) din Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii.
Prin adresa nr. 18 iulie 2008, depusă în copie la dosar i s-a precizat recurentului reclamant că potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Haga din 1980, Autoritatea Centrală americană urmează să administreze cererea sa conform propriilor reguli de procedură şi că odată sesizată, această autoritate urmează să ia măsurile potrivite pe teritoriul SUA.
Răspunsul Autorităţii Centrale americane din 8 august 2008 a fost trimis recurentului reclamant la data de 11 august 2008, în sensul că i s-a recomandat să se adreseze USCUS Appeals Oficce pentru explicaţii.
Referitor la solicitarea recurentului reclamant din 24 iulie 2008 de a i se elibera un document de călătorie provizoriu pentru minoră aceasta fusese făcută pentru situaţia în care mama acesteia nu ar fi respectat hotărârea americană de a o aduce pe minoră în România, în vederea exercitării de către tată a dreptului de vizită stabilit de instanţele române, iar recurentul-reclamant ar fi fost obligat să se deplaseze în SUA pentru a-şi aduce personal fiica în ţară.
După cum rezultă din e-mailul transmis chiar de recurentul reclamant la data de 29 iulie 2008, minora a fost adusă în România din mama sa la data de 27 iulie 2008 şi predată recurentului reclamant a doua zi, în vederea exercitării drepturilor sale de vizită.
Astfel, cererea de informaţii înaintată Ministerului Afacerilor Externe a rămas fără obiect în urma sosirii minorei pe teritoriul României, neexistând o vătămare a recurentului-reclamant într-un drept sau interes legitim.
Prin adresa nr. 5971/DC din 29 iulie 2008, s-a răspuns petiţiei recurentului reclamant prin care solicită informaţii cu privire la o eventuala cerere de renunţare la cetăţenia română pe numele fiicei sale minore, de către mama acesteia şi că nu şi-a dat consimţământul pentru o asemenea renunţare, astfel cum rezultă din copia răspunsului transcris recurentului-reclamant.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, urmează ca recursul declarat de reclamant să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.R. împotriva sentinţei civile nr. 2913 din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1979/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1985/2009. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
