ICCJ. Decizia nr. 1991/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1991/2009
Dosar nr. 3347/2/2008
Şedinţa publică din 3 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3070 din 11 noiembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul B.S., în contradictoriu cu pârâtul M.J.L.C. - comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, având ca obiect anularea Deciziei nr. 294/2006, emisă de pârât.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă că probele dosarului nu rezultă că situaţia reclamantului se încadrează în vreuna din ipotezele prevăzute de dispoziţiile art. 2 şi 3 din OUG nr. 214/1999, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 137/2006. În acest sens, instanţa constatat că din înseşi susţinerile reclamantului se poate concluziona că multiplele transferuri marcate în cartea de muncă, ca şi schimbarea meseriilor au fost cauzate nu din motive politice, ci din motive religioase, faţă de aderarea reclamantului la cultul adventist de ziua a 7-a, ce-l împiedica să lucreze sâmbăta, zi care în timpul regimului comunist era zi lucrătoare.
În termen legal, împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul B.S.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că în mod greşit, ignorând măsurile administrative abuzive prevăzute în Legea nr. 173/2006 la care a fost supus recurentul, instanţa de fond a respins acţiunea sa, aceasta fiind întemeiată aşa cum rezultă din probatoriul existent la dosar.
Intimatul M.J.L.C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii recurate.
Examinând cauza în temeiul art. 3041 C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât recurentul nu a indicat nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. care să atragă modificarea ori casarea hotărârii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că în raport de normele legale incidente în cauză şi de probatoriul administrat nu există motive pentru admiterea recursului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost sesizată cu acţiunea reclamantului B.S. care a solicitat anularea Deciziei nr. 294/2004 emisă de C.C.C.L.R.A. din cadrul M.J. prin care s-a decis de către pârâtă respingerea cererii de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă întrucât nu se încadrează în prevederile art. 1 coroborate cu art. 2 şi art. 3 din OUG nr. 214/1999.
Soluţia pronunţată de judecătorul fondului a fost fundamentată pe înscrisurile depuse la dosar (emise de S.R.I., C.N.S.A.S., SC F. SA) şi pe dispoziţiile OUG nr. 214/1999 cu modificările şi completările ulterioare.
Constatându-se că reclamantul nu este cunoscut în evidenţele preluate de la fostele organe de securitate, că nu există dovezi privind aplicarea faţă de acesta a unor norme administrative abuzive în sensul dispoziţiilor art. 3 din OUG nr. 214/1999, modificat, că multiplele modificări efectuate în carnetul său de muncă şi schimbarea locurilor de muncă au fost cauzate de motive religioase întrucât reclamantul este adept al cultului adventist de ziua a 7-a şi deci nu lucra sâmbăta, în mod corect şi în acord cu reglementările actului normativ înainte arătat s-a apreciat că Decizia nr. 294/2004 este legală.
OUG nr. 214/1999 modificată, defineşte prin art. 3 expresia „măsuri administrative abuzive", or, în condiţiile materialului probator existent nu este întemeiată solicitarea recurentului-reclamant.
Ca urmare, pentru cele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.S. împotriva sentinţei civile nr. 3070 din 11 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1961/2009. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2081/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
