ICCJ. Decizia nr. 2030/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2030/2009
Dosar nr. 569/32/200.
Şedinţa publică din 7 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 11 septembrie 2008, C.P. a chemat în judecată Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Management Resurse Umane şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Casa de Pensii, solicitând obligarea acestor autorităţi publice să facă modificările de rigoare în cariera sa militară, în sensul de a remedia ilegalitatea săvârşită la data de 30 iunie 1956, când a fost trecut în rezervă, respectiv să fie trecut cu funcţia de comandant al Punctului de control trecere frontieră Valea lui Mihai şi nu cu cea de comandant pluton transmisiuni.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtului secund să revizuiască Decizia de pensionare nr. 122924 din 20 ianuarie 2000, în sensul ca la întocmirea fişei cu elementele necesare pentru stabilirea soldei lunare brute, ca bază pentru recalcularea pensiilor militare de stat, să ţină seama şi de funcţia exercitată la data trecerii în rezervă, anume aceea de comandant al Punctului de control trecere frontieră Valea lui Mihai.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada 7 noiembrie 1953 – 30 iunie 1956 a avut calitatea de angajat al Ministerului de Interne, îndeplinind funcţiile de ajutor comandant de companie şi respectiv, de comandant al punctului de trecere frontieră mai sus indicat.
Ulterior, s-a dispus retrogradarea lui ilegală în funcţia de comandant al plutonului de transmisiuni la Brigada 345 Grăniceri Oradea, Compania Valea lui Mihai dar efectiv nu a exercitat această funcţie niciodată.
Prin sentinţa civilă nr. 3278 din 18 septembrie 2003, Judecătoria Piatra Neamţ i-a recunoscut calitatea de persoană persecutată politic din data retrogradării legale şi până la data trecerii în rezervă, realizată prin ordinul nr. 3050 din 30 iunie 1956.
A precizat că în acest sens, încă din anul 2004 a început demersurile pentru a i se recunoaşte doar funcţia de comandant al punctului de trecere al frontierei însă, răspunsurile primite de la pârâţi au fost negative.
În drept, reclamantul a invocat prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi cele cuprinse în art. 2 şi art. 3 din HG nr. 1188/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin sentinţa civilă nr. 127 din 10 noiembrie 2008, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a disjuns judecata capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră la efectuarea modificărilor în cariera militară a reclamantului.
A admis excepţia de necompetenţă materială invocată în cauză privind cererea de revizuire a deciziei de pensionare nr. 122924 din 20 ianuarie 2000 şi s-a dezinvestit în favoarea Tribunalului Bacău, secţia civilă, pentru soluţionarea acestui capăt de cerere.
Prin aceeaşi hotărâre, instanţa de fond a respins excepţia de tardivitate a capătului de cerere vizând efectuarea modificărilor în cariera militară a reclamantului şi ca nefondat, capătul de cerere având ca obiect obligarea primului pârât la efectuarea acelor modificări.
Sub acest ultim aspect, curtea de apel a reţinut că refuzul pârâtului Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră de a efectua modificările cerute de reclamant în cariera sa militară nu poate fi considerat nejustificat. Că, în realitate situaţia invocată de C.P. în susţinerea solicitării, rezidă în hotărârea pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ prin care i s-a recunoscut calitatea de persoană persecutată politic.
Pe de altă parte, i s-a recomandat reclamantului să se adreseze unităţii militare din care a făcut parte până la data trecerii în rezervă, urmând ca documentul obţinut să fie prezentat Casei de pensii. Cu toate că acesta împrejurări datează din anii 2003-2004, C.P. s-a adresat pârâtului cu cererea de repunere în funcţia de comandant al punctului de trecere frontieră abia în anul 2008.
În sfârşit, s-a apreciat că refuzul nu este nejustificat, întrucât reclamantul nu a dovedit că trecerea sa în funcţia de comandant a plutonului de transmisiuni a avut caracter ilegal.
Hotărârea instanţei de fond a fost atacată cu recurs de către reclamant.
Recurentul a reiterat apărările formulate în acţiune şi a susţinut că în mod greşit curtea de apel a respins acţiunea deoarece a început din anul 2004, demersurile pentru recunoaşterea calităţii de comandant al Punctului de control trecere frontieră Valea lui Mihai, cu consecinţa efectuării modificărilor corespunzătoare în cariera sa militară, solicitare care însă, a rămas fără rezultat.
Caracterul abuziv al retrogradării a constituit unul din elementele pe care s-a bazat sentinţa Judecătoriei Piatra Neamţ şi mai mult decât atât, din însăşi întâmpinarea depusă rezultă fără echivoc că pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră recunoaşte faptul modificării funcţiei recurentului, operaţiune ce în opinia lui nu putea fi făcută decât sub forma unei retrogradări, ca o sancţiune disciplinară.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere îl constituie exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei autorităţii publice de a nu rezolva cererea unei persoane. Este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii, sau, după caz, a plângerii prealabile.
Aplicarea acestui text legal a fost făcută în speţă, în mod corect, de prima instanţă care a reţinut inexistenţa refuzului celor două autorităţi publice pârâte de a rezolva cererea reclamantului privind efectuarea modificărilor, în cariera sa militară.
Urmare a mai multor memorii înaintate unor structuri organizatorice şi funcţionale din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, reclamantul a fost îndrumat, încă din anul 2004, să se adreseze unităţii militare din care a făcut parte până la trecerea în rezervă şi apoi, Casei de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor (adresa nr. 1001792 din 27 octombrie 2004 emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Casa de Pensii şi anexată la fila 23).
De asemenea, UM 02538 Piatra Neamţ, a eliberat la 22 august 2006, certificatul care atestă situaţia militară a lui C.P., inclusiv calitatea acestuia de comandant de pluton transmisiuni în perioada 1 aprilie – 30 iunie 1956.
Cu probele administrate nu s-a demonstrat caracterul nejustificat al refuzului pârâţilor de a-i soluţiona o cerere referitoare la evoluţia carierei militare şi nici faptul că trecerea sa din funcţia de comandant al punctului de control trecere frontieră, în funcţia de comandant al plutonului de transmisiuni a avut un caracter nelegal, determinat de motive disciplinare.
Pe de altă parte, prin sentinţa civilă nr. 3278 din 18 septembrie 2003, Judecătoria Piatra Neamţ a constatat calitatea reclamantului C.P., de persoană persecutată politic, conform dispoziţiilor Decretului-lege nr. 118/1990, stabilindu-se că este abuzivă îndepărtarea acestuia din serviciul militar, nu şi modificarea anterioară a raportului de serviciu.
O atare măsură nu a fost contestată de reclamant în condiţiile şi termenele stabilite de actele normative care s-au succedat, astfel cum s-a susţinut de altfel şi prin întâmpinarea depusă de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră în dosarul curţii de apel.
Apreciind aşadar, că în cauză nu poate fi vorba de un refuz nejustificat al pârâţilor de a da curs cererii reclamantului pentru obligarea acestora la efectuarea modificărilor în cariera sa militară şi respingând acest capăt de cerere ca neîntemeiat, curtea de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, ce urmează a fi menţinută prin respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.P., împotriva sentinţei civile nr. 127 din 10 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2026/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2033/2009. Contencios → |
---|