ICCJ. Decizia nr. 2028/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2028/2009
Dosar nr. 3483/2/2008
Şedinţa publică din 7 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 12 mai 2008, reclamantul B.S.O. a chemat în judecată C.C.S.D. prin Ministerul Finanţelor şi A.N.R.P., solicitând obligarea acestora la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri prevăzute de Legea nr. 247/2005.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că notificarea nr. 1884 din 9 august 2001, în conformitate cu Legea nr. 10/2001 a fost soluţionată pozitiv prin dispoziţia nr. 5826/2006 a Primarului General al Municipiului Bucureşti, acordându-se măsuri reparatorii prin echivalent. Susţine reclamantul că deşi s-a adresat primei pârâte în mai multe rânduri aceasta nu i-a soluţionat cererea.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2827 din 27 octombrie 2008 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale invocată de A.N.R.P. şi Ministerul Economiei şi Finanţelor şi în consecinţă a respins acţiunea în contradictoriu cu aceştia, a admis acţiunea în contradictoriu cu prima pârâtă, obligând C.C.S.D. să emită Decizia reprezentând titlu de despăgubire.
Instanţa a reţinut că, dacă criteriul aleatoriu de soluţionare este justificat de numărul mare de cereri şi etapele ce trebuie parcurse, nu acelaşi lucru se poate afirma despre nesoluţionarea unei cereri într-un interval de timp ce depăşeşte 6 luni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.C.S.D., susţinând în esenţă că, soluţionarea dosarelor privind acordarea despăgubirilor se face potrivit procedurii stabilite de Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi numai după transmiterea dosarelor potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Lege şi că la data soluţionării cererii reclamantului, era în vigoare modul aleatoriu cu ajutorul unui soft de calculator.
Se mai susţine că dosarul în cauză a fost transmis comisiei de evaluatori, potrivit Deciziei nr. 2815 din 16 septembrie 2008.
În final se arată că nu se poate reţine existenţa unei pasivităţi din partea sa, în emiterea deciziei conţinând titlul de despăgubire în favoarea reclamantului.
Recursul este nefondat.
La data de 9 august 2001 reclamantul B.S.O. a depus notificarea nr. 1884 potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 la Prefectura Municipiului Bucureşti, prin care a solicitat despăgubiri băneşti pentru imobilul situat în Bucureşti.
Potrivit dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 247/2005 pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prezentei legi, Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor, dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire.
Întrucât până la data de 12 iunie 2008, când a introdus cererea de chemare în judecată, pârâta nu s-a conformat acestor dispoziţii, în mod corect instanţa de fond a apreciat că în cauză nu se poate vorbi de un termen rezonabil de soluţionare.
De altfel, este greu de acceptat că trecerea a peste 7 ani de la înregistrarea cererii poate să fie considerată ca un termen acceptabil de soluţionare.
Numărul mare al cererilor pe care le are de soluţionat nu poate constitui o scuză pentru recurenta pârâtă, care având, atribuţiile stabilite clar de Legea nr. 247/2005 are îndatorirea de a lua toate măsurile pentru ca activitatea să se desfăşoare corespunzător.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de pârâtă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.C.S.D., împotriva sentinţei civile nr. 2827 din 27 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 732/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4766/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
---|