ICCJ. Decizia nr. 220/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 220/2009
Dosar nr. 458/2/2008
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1199 din 15 aprilie 2008, a admis acţiunea formulată de M.I., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Ilfov, a anulat Hotărârea nr. 3085 din 11 martie 2005, emisă de pârâtă şi a obligat pe aceasta din urmă să recunoască reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada de 23 septembrie 1942 – 6 martie 1945, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus cererea.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că, astfel cum rezultă din certificatul de naştere al reclamantului, depus la dosarul cauzei, acesta s-a născut la data de 23 septembrie 1942, cu alte cuvinte în interiorul termenului reglementat de dispoziţiile art. 1 din OUGnr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, împrejurare ce-l îndreptăţesc să beneficieze de prevederile acestor acte normative.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâta C.J.P. Ilfov cu motivarea că, din actele depuse la dosar nu rezultă faptul strămutării intimatului şi nici împrejurarea strămutării părinţilor săi pe toată perioada prevăzută de lege.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OGnr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana care, în perioada regimurilor instaurate în România începând cu 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HGnr. 127/2000, în art. 2, au asimilat persoanelor strămutate, pe cele expulzate, refugiate, precum şi pe cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca efect al tratelor bilaterale.
Pe cale de consecinţă faţă de împrejurarea că familia intimatului a făcut obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, urmare a tratatului bilateral de la Craiova, din 1940, fiind strămutaţi din Judeţul Durostor, astfel cum rezultă din extrasul situaţiei proprietăţilor rurale ale acestora la data de 24 martie 1940, depusă în copie la dosar şi în raport de actele de stare civilă aflate la dosarul cauzei, din care rezultă că intimatul-reclamant s-a născut pe teritoriul României, în perioada reglementată de lege, respectiv la 23 septembrie 1942, Curtea constată că, în mod corect, instanţa de fond a apreciat că, în speţă, sunt întrunite cerinţele Legii nr. 189/2000.
Pentru aceste motive, constatând că, potrivit art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a sentinţei pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Ilfov împotriva sentinţei civile nr. 1119 din 15 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 216/2009. Contencios. Anulare act emis de... | ICCJ. Decizia nr. 224/2009. Contencios. Contract administrativ.... → |
|---|
