ICCJ. Decizia nr. 2337/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2337/2009
Dosar nr. 1527/42/2007
Şedinţa publică din 5 mai 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 1 august 2007 reclamanta SC U. SA a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice, A.N.A.F., D.G.S.C., solicitând anularea Deciziei nr. 83 din 5 aprilie 2007 ca nelegală şi netemeinică, iar în subsidiar să se dispună anularea deciziilor referitoare la obligaţiile de plată accesorii, aferente obligaţiilor fiscale nr. 8 din 12 ianuarie 2007 şi numerotate de la nr. 1358555/1 şi până la nr. 1358555/181.
În motivarea acţiunii reclamanta arată că, la data de 18 ianuarie 2007 i-au fost comunicate deciziile privitoare la obligarea sa la plata sumei de 6.094.847 lei, reprezentând accesorii aferente debitelor de natura impozitului pe profit, TVA, impozitului pe veniturile din salarii, accizelor şi contribuţiilor sociale.
Susţine reclamanta că aceste sume nu sunt datorate întrucât societatea are de încasat sume cu titlu de TVA de la D.G.F.P. Prahova, care trebuiau compensate, potrivit dispoziţiilor sentinţei civile nr. 165 din 25 august 2006 a Curţii de Apel Ploieşti.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 634 din 27 februarie 2008 a respins acţiunea formulată de reclamantă, reţinând că singurul temei invocat de aceasta nu mai subzistă, întrucât prin Decizia nr. 1743 din 22 septembrie 2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa civilă nr. 165 din 25 august 2006 a Curţii de Apel Ploieşti şi pe fond a respins acţiunea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC U. SA, susţinând în esenţă, inexistenţa debitului principal şi compensarea dispusă prin sentinţa civilă nr. 165 din 25 august 2006.
Recursul este nefondat.
Recurenta reclamantă a atacat Decizia nr. 83 din 5 aprilie 2007, emisă de A.N.A.F., prin care a fost respinsă ca nemotivată şi nesusţinută cu documente contestaţia formulată de ea împotriva deciziilor de calcul accesorii din 12 ianuarie 2007, emise de D.G.F.P. Prahova.
Societatea a susţinut nefondat că aceste sume nu erau datorate întrucât ele trebuiau compensate, ignorând faptul că sentinţa invocată ca temei a fost desfiinţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1743 din 22 martie 2007.
Cu privire la motivul de recurs, privind inexistenţa datoriei, instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că societatea nu a făcut dovada că s-a stabilit irevocabil că nu datorează debitul principal pentru neplata căreia s-au calculat accesoriile contestate în cauza de faţă.
Aşa fiind, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat reclamanta SC U. SA Ploieşti împotriva sentinţei civile nr. 634 din 27 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2335/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2338/2009. Contencios → |
|---|
