ICCJ. Decizia nr. 2341/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2341/2009
Dosar nr. 3333/2/200.
Şedinţa publică din 5 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2039/2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia tardivităţii acţiunii a respins, ca tardivă, acţiunea formulată de reclamanta A.N.A.R. D.A. Buzău, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 14 din 30 iulie 1999 emisă de Consiliul Local al comunei Ileana şi suspendarea executării acesteia până la soluţionarea cauzei, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi anularea HG nr. 1349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi.
Pentru a pronunţa această soluţie curtea de apel a reţinut că acţiunea reclamantei introdusă la Tribunalul Călăraşi la data de 16 octombrie 2006, prin care solicita anularea Hotărârii nr. 14 din 30 iulie 1999 adoptată de Consiliul local al comunei Ileana, şi completată la data de 8 decembrie 2006, în sensul că solicită şi anularea HG nr. 1349/2001, a fost formulată cu nerespectarea termenului de decădere de 1 an calculat de la data emiterii celor două acte, conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva sentinţei civile nr. 2039 din 6 septembrie a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A.N.A.R. D.A. Buzău, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă susţine, în esenţă, că în mod greşit instanţa a admis excepţia tardivităţii formulării acţiunii, întrucât petenta a luat cunoştinţă de actele contestate la data depunerii acestora la dosarul cauzei, aflându-se în imposibilitatea de a promova acţiunea în termenul legal.
Prin Decizia nr. 545/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admis recursul declarat de A.N.A.R. s-a casat sentinţa nr. 2039/2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, reţinându-se că acţiunea nu este tardivă, întrucât reclamanta a luat cunoştinţă de primul act atacat la data de 9 martie 2007, astfel încât a fost respectat termenul prevăzut de dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată.
În fond după casare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2580/2008, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen reclamanta, arătând în esenţă că instanţa în mod greşit a confirmat includerea în domeniul public de interes local a unui bun de interes naţional prin încălcarea dispoziţiilor din Legea nr. 107/1996.
Oral, reprezentantul recurentei, în temeiul dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a invocat un alt motiv de recurs, de ordine publică, arătând că instanţa nu a citat în proces în calitate de pârât pe Guvernul României, emitentul HG nr. 1349/2001 a cărei anulare s-a solicitat la data de 8 decembrie 2006.
Verificând cauza, Înalta Curte constată că acest motiv de recurs de ordine publică trebuie analizat cu prioritate şi este întemeiat.
Instanţa de fond avea obligaţia citării Guvernului României, care a emis HG nr. 1349/2001 contestată de reclamantă avându-se în vedere dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 554/2004.
Prin necitarea Guvernului, acestuia i s-a încălcat dreptul la apărare, componentă a dreptului la un proces echitabil şi, pe de altă parte, hotărârea pronunţată nu-i este opozabilă.
Pentru considerentele expuse recursul va fi admis, sentinţa se va casa şi cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care va avea în vedere celelalte motive de recurs ca apărări de fond ale recurentei.
Curtea are în vedere dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că dispoziţiile Legii contenciosului administrativ se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, constatându-se că nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor dintre autorităţile în litigi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A.N.A.R.D.A. Buzău – Ialomiţa împotriva sentinţei civile nr. 2580 din 7 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2340/2009. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 2343/2009. Contencios → |
|---|
