ICCJ. Decizia nr. 2358/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2358/2009
Dosar nr. 1342/54/200.
Şedinţa publică din 5 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 22 iulie 2008, reclamantul D.R.S. a solicitat anularea deciziei nr. 900 din 5 mai 2008 emisă de A.P.I.A. şi radierea sancţiunii disciplinare din cazierul administrativ.
În motivarea acţiunii s-a arătat că Decizia contestată a fost emisă ca urmare a propunerii unei comisii de disciplină constituită în mod nelegal, întrucât această comisie funcţionează la nivel central pentru întreaga structură A.P.I.A., încălcându-se dispoziţiile Legii nr. 1/2004 şi ale HG nr. 1344/2007, care prevede că o astfel de comisie se constituie la nivelul fiecărei instituţii publice.
S-a mai arătat că această comisie avea obligaţia de a se sesiza şi a dispune disjungerea cauzei, nefiind competentă să analizeze eventualele fapte supuse atenţiei ei referitoare la funcţionarii publici din cadrul centrelor judeţene.
Reclamantul a mai precizat că, deşi legea prevede un termen de 10 zile calendaristice în care trebuia să fie emisă Decizia şi un termen de 5 zile calendaristice în care trebuie să fie comunicată, aceste termene nu au fost respectate, întrucât raportul comisiei de disciplină a fost întocmit de aceasta şi aprobat de directorul general la data de 23 aprilie 2008, iar Decizia a fost emisă la data de 5 mai 2008.
A.P.I.A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
A arătat pârâta că în baza deciziei nr. 229 din 15 februarie 2008 a fost efectuată o verificare cu privire la activitatea A.P.I.A., Centrul Judeţean Dolj, iar în urma acestui control s-au constatat mai multe nereguli cu privire la activitate; personalului aflat în subordinea reclamantului, respectiv faptul că n-au fost respectate în totalitate procedurile din manualul I.A.C.S., n-au fost respectat cerinţele din circularele şi adresele transmise de A.P.I.A., nu s-au respecta procedurile de procesare în baza de date I.A.C.S., iar controlul administrativ a cererilor de acordare a sprijinului unic pe suprafaţă nu a fost efectuat la timp.
S-a mai arătat în întâmpinare că reclamantul, în calitate de director al centrului judeţean, avea obligaţia, conform atribuţiilor din fişa postului, de a coordona monitorizarea activităţii centrelor locale aflate în subordinea sa şi de a se asigura că sunt respectate procedurile de lucru.
Pârâta a precizat că reclamantul nu contestă Decizia în fond şi nu a adus critici cu privire la faptele pentru care a fost sancţionat sau cu privire la aspectele care au fost constatate cu ocazia controlului efectuat.
S-a menţionat că cercetarea administrativă cu privire la faptele reclamantului a fost efectuată de o comisie de disciplină legal constituită, fiind respectate prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) din HG nr. 1344/2007; că emiterea şi comunicarea deciziei s-au făcut cu respectarea termenelor legale prevăzute de HG nr. 1344/2007.
Prin sentinţa civilă nr. 364/2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea a fost admisă.
Instanţa a reţinut că, prin Decizia nr. 900 din 5 mai 2008, reclamantul a fost sancţionat cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni, începând cu 15 mai 2008, întrucât acesta a săvârşit abaterile disciplinare prevăzute de art. 77 alin. (2), lit. b) teza I din Legea nr. 188/1999, nu a respectat atribuţiile îi reveneau conform art. 7 lit. d) din R.O.F. al A.P.I.A. şi nu a respectat atribuţiile prevăzute de art. 7 lit. e) din R.O.F al A.P.I.A.
S-a mai reţinut că potrivit art. 10 alin. (1) lit. a) din HG nr. 1344/2007, comisia de disciplină competentă să desfăşoare procedura disciplinară este cea constituită din cadrul autorităţii sau instituţiei publice ierarhic superioare privitoare la faptele săvârşite de conducători ai autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în subordinea ori sub autoritatea acesteia.
Reclamantul deţinea funcţia de director al A.P.I.A. - Centrul Judeţean Dolj, astfel că în cazul acestuia comisia de disciplină competentă să desfăşoare procedura disciplinară era cea constituită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice superioare, respectiv la nivelul A.P.I.A.
Instanţa a apreciat că cercetarea administrativă cu privire la faptele reclamantului care, aşa cum s-a menţionat, deţinea funcţia de director al A.P.I.A. - Centrul Judeţean Dolj, a fost făcută de o Comisie de disciplină legal constituită.
Susţinerea reclamantului, că la emiterea şi comunicarea deciziei a cărei anulare a solicitat-o nu s-au respectat termenele legale s-a constatat că nu este întemeiată.
Potrivit art. 50 alin. (1) din HG nr. 1344/2007, în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii raportului comisiei de disciplină, persoana care are competenţa legală de a aplica sancţiunea disciplinară va emite actul administrativ de sancţionare.
Raportul Comisiei de disciplină a fost aprobat de directorul general în data de 23 aprilie 2008, iar potrivit art. 101 alin. ultim C. proc. civ., termenul în care persoana abilitată putea emite actul administrativ de sancţionare s-a sfârşit la 4 mai 2008 şi întrucât această zi era duminica, termenul s-a prelungit până la sfârşitul zilei de lucru următoare, luni 5 mai 2008.
Astfel, instanţa o apreciază că Decizia de sancţionare a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 50 alin. (1) din HG nr. 1344/2007. S-a constatat că şi comunicarea actului administrativ de sancţionare a fost făcută cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 50 alin. (5) din HG nr. 1344/2007, potrivit cărora actul administrativ de sancţionare se comunică în termen de maximum 5 zile calendaristice. Din borderoul pentru trimiteri de corespondenţă reiese că la data de 8 mai 2008, reclamantului i-a fost comunicată Decizia de sancţionare.
In ceea ce priveşte faptele reţinute prin Decizia de sancţionare, instanţa a reţinut că această decizie conţine doar aspecte de formalism cu caracter de generalitate în organizarea, planificarea şi eficientizarea muncii.
Astfel, săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 77 alin. (2) lit. b) şi j) din Legea 188/1999, respectiv neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor şi încălcarea prevederilor legale privitoare la îndatoriri,(întrucât nu a coordonat şi nu a verificat monitorizarea activităţii centrelor locale şi nu s-a asigurat că sunt respectate procedurile de lucru) s-a constatat că nu este dovedită prin nici un mijloc de probă.
În raportul întocmit, comisia de disciplină a reţinut apărările reclamantului, a enumerat probele fără a le corobora cu faptele reţinute şi a propus sancţiuni disciplinare.
S-a arătat că n-au fost probate în sarcina reclamantului săvârşirea unor fapte ilicite prin care se încalcă o obligaţie legală ce decurge din lege, regulamente, dispoziţii ierarhice, norme de comportament care să atragă răspunderea disciplinară, şi instanţa a apreciat că Decizia de sancţionare este nelegală.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen A.P.I.A.
În motivarea recursului s-a arătat în esenţă: că instanţa a admis acţiunea pentru motive neinvocate de reclamant; că acesta a constatat actul sub două aspecte; prima critică s-a referit la nelegalitatea constituirii comisiei de disciplină şi a doua critică s-a referit la faptul că Decizia a fost emisă şi comunicată peste termenele legale; or, instanţa a analizat şi fondul pricinii, deşi aspectele formale contestate au fost înlăturate de curte.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
Într-adevăr, reclamantul a contestat actul sub două aspecte formale, pe care instanţa le-a analizat şi a constatat că nu sunt întemeiate. În mod greşit curtea de apel a analizat motive de fond ale actului, pe care reclamantul nu le-a invocat, astfel încât s-a încălcat principiul disponibilităţii iar motivele pentru care s-a admis acţiunea nu au fost puse în discuţia părţilor.
Pentru considerentele expuse recursul va fi admis, sentinţa se va modifica şi acţiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A.P.I.A. împotriva sentinţei civile nr. 364 din 11 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de reclamantul D.R.S.G., ca neîntemeiată
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2357/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2410/2009. Contencios → |
|---|
