ICCJ. Decizia nr. 2468/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2468/2009
Dosar nr. 22748/3/2008
Şedinţa publică din 8 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea adresată instanţei de fond.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, şi declinată, prin sentinţa nr. 5290 din 25 septembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, spre competentă soluţionare către Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul a solicitat instanţei să constate faptul că în perioada 25 august 2004 - 31 iulie 2005 a fost detaşat de la Direcţia Generală a Municipiului Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, solicitând totodată să i se plătească drepturile salariale aferente detaşării, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 17 alin. din OG nr. 38/2003.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost încadrat în gradul de comisar şef de poliţie la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi a ieşit la pensie în anul 2005.
Anterior, prin rezoluţia de delegare nr. 2124/P/2004 a fost delegat să îndeplinească activităţi de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi prin rezoluţia nr. 6D/P/2004 a fost însărcinat cu îndeplinirea activităţilor specifice în cadrul D.I.I.C.O.T. – serviciul teritorial Bucureşti.
Reclamantul a solicitat instanţei să se constate că, în fapt, a fost ataşat şi nu delegat şi, de aceea, trebuie să i se acorde şi drepturile prevăzute de art. 17 alin. (1) şi art. 3 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin sentinţa civila nr. 3308 din 02 decembrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul G.R., în contradictoriu cu pârâtul M.A.I., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Curtea de Apel, constatând că reclamantul nu are raporturi de serviciu cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, această instituţie publică neavând nici o obligaţie faţă de reclamant iar drepturile de natură salariala ale acestuia putându-se realiza doar în contradictoriu cu instituţiile cu care a avut raporturi de serviciu, a apreciat ca întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârât, şi a respins din acest considerent acţiunea formulată.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul G.R. criticând-o pentru nelegalitate.
În motivele de recurs se arată că, din analiza art. 27 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a D.I.I.C.O.T. rezultă că „M.A.I., cu avizul favorabil al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va desemna ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară care îşi vor desfăşura activitatea sub coordonarea D.I.I.C.O.T.".
Se invocă şi faptul că:
- potrivit Legii nr. 360/2002, ofiţerii de poliţie sunt subordonaţi ai M.I.R.A.;
- reclamantul şi-a desfăşurat activitatea în subordinea M.A.I., iar Decizia de pensionare a fost emisă de acelaşi minister, iar soluţia instanţei de fond a fost dată cu încălcarea acestor acte normative care dovedesc că M.A.I. are calitate procesuală pasivă.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
M.A.I. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Reclamantul, care în prezent este pensionar, a fost încadrat în gradul de comisar şef de poliţie la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
Când îndeplinea această funcţie a fost delegat pentru a îndeplini activităţi de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi în cadrul D.I.I.C.O.T. – serviciul teritorial Bucureşti.
Delegarea a fost dispusă în baza art. 217 alin. (4) C. proc. pen. care prevăd ca în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune prin ordonanţă ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliţiei judiciare.
Reclamantul a chemat în judecată Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru a se constata faptul că în perioada 25 august 2004 – 31 iulie 2005 a fost detaşat de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi D.I.I.C.O.T.
Aşa cum reiese din actele aflate la dosar şi din susţinerile reclamantului, raportul de serviciu al acestuia era cu Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi nu cu M.A.I., iar delegarea s-a făcut la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti şi D.I.I.C.O.T. – serviciul teritorial Bucureşti.
Soluţia instanţei de fond prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.A.I. este legală
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana pârâtului şi cel obligat în raportul dedus judecăţii.
În soluţionarea problemei calităţii procesuale pasive a M.A.I. trebuiesc analizate şi dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 188/1999, republicată care prevăd că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ, astfel că numai autoritatea cu care este încheiat raportul de serviciu va avea calitate procesuală pasivă.
Şi în raport cu aceste dispoziţii, în condiţiile în care litigiul vizează plata drepturilor salariale, se constată că M.A.I. nu are calitate procesuală pasivă, pentru că raportul de serviciu nu este încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Pentru stabilirea calităţii procesuale pasive nu prezintă relevanţă faptul că reclamantul şi-a desfăşurat activitatea în subordinea M.A.I. atâta timp cât raportul de serviciu a fost încheiat cu o structură a acestui minister (Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti), iar delegarea s-a făcut în cadrul unor instituţii ce nu au fost chemate în judecată.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul declarat ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.R. împotriva sentinţei civile nr. 3308 din 2 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2433/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2491/2009. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
