ICCJ. Decizia nr. 2538/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2538/2009
Dosar nr. 14556/3/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 16 aprilie 2008, reclamanta M.C. a chemat în judecată Guvernul României şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, solicitând:
- anularea procesului - verbal de control din 30 octombrie 2007 întocmit de Inspectoratul în Construcţii al Municipiului Bucureşti;
- întocmirea de către cel de-al doilea pârât a unui act de constatare a lucrărilor neautorizate efectuate la imobilul situat în B;
- obligarea primului pârât la deschiderea unei anchete pentru depistarea şi sancţionarea persoanelor vinovate de nerespectarea disciplinei în construcţii.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în calitate de coproprietară a imobilului în litigiu, a sesizat forurile competente despre lucrările de supraetajare a construcţiei, executate fără autorizaţie de persoane care nu deţin acte legale de proprietate, fără însă a se dispune măsurile care se impun.
Prin sentinţa civilă nr. 3138 din 18 noiembrie 2008 – Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia invocată de pârâţi şi a respins acţiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în raport de împrejurarea că procesul verbal de control este întocmit de Inspectoratul în Construcţii al Municipiului Bucureşti, pârâţii nu pot sta în judecată, neavând competenţa de a întocmi acte de constatare a stării construcţiilor sau de a iniţia anchete penale ori administrative privind regimul construcţiilor.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta M.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că instanţa a admis în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, respingând acţiunea, ignorând faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii are atât atribuţii de control, cât şi de a primi şi rezolva sesizările referitoare la încălcarea prevederilor legale, chiar cu ajutorul unităţilor subordonate.
De asemenea, a preciza reclamanta, Guvernul României ca for tutelar al Inspectoratului de Stat în Construcţii, avea obligaţia de a da curs cererii de anchetare a acţiunilor întreprinse de angajaţii celuilalt pârât.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, cum a reţinut instanţa de fond, actul a cărui anulare s-a solicitat potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, procesul - verbal din 30 octombrie 2007, este emis de o autoritate publică locală, Inspectoratul în Construcţii al Municipiului Bucureşti.
Cum reclamanta nu a înţeles să cheme în judecată această instituţie, ci structura centrală, Inspectoratul de Stat în Construcţii, s-a admis în mod justificat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
În raport de competenţele acestei autorităţi publice centrale, stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare din 2007, solicitarea reclamantei, de a se dispune întocmirea unui alt act de constatare privind lucrările executate la construcţie, nu putea fi soluţionată decât la nivel local, Inspectoratul de Stat în Construcţii neavând o astfel de atribuţie.
Cât priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a Guvernului României, instanţa a reţinut corect acest aspect, pârâtul putând fi chemat în proces în litigiile de contencios administrativ numai atunci când sunt contestate acte administrative pe care le-a adoptat, hotărâri sau ordonanţe.
În consecinţă, sentinţa atacată fiind legală şi temeinică, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.C., împotriva sentinţei civile nr. 3138 din 18 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2537/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2539/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
---|