ICCJ. Decizia nr. 2539/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2539/2009
Dosar nr. 666/39/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 19 septembrie 2008, reclamanta Ş.C.D. a chemat în judecată Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Botoşani solicitând anularea Deciziei 7227 din 14 aprilie 2008 prin care i s-a acordat indemnizaţie de creştere numai pentru un copil; obligarea pârâtei la plata indemnizaţiei de creştere pentru fiecare din cei doi copii ai săi, pentru perioada 9 martie 2008 – 2 noiembrie 2009, precum şi cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la 3 noiembrie 2007 a născut doi copii. Cu toate acestea pârâta a emis o decizie prin care i s-a acordat indemnizaţia de creştere numai pentru un copil.
La 4 decembrie 2008, reclamanta a invocat în condiţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din HG nr. 1025/2006 privind normele metodologice de aplicare a OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.
În motivarea excepţiei, reclamanta a arătat că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din norme contravin flagrant dispoziţiile art. 6 din OUG nr. 148/2005 întrucât definind naşterea ca aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, se creează o discriminare reală între copii proveniţi dintr-o naştere simplă şi una multiplă. În plus prin aceste dispoziţii se interpretează restrictiv beneficiul acestei indemnizaţii, acesta fiind acordat pentru naştere şi nu pentru copil.
Prin sentinţa civilă nr. 33 din 18 februarie 2009, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia şi a constatat nelegalitate dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din HG nr. 1025/2006, de aplicare a OUG nr. 148/2005.
S-a reţinut pentru aceasta că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Normele metodologice sunt nelegale în raport cu dispoziţiile art. 6 din OUG nr. 148/2005, întrucât încalcă principiul egalităţii de tratament între copiii născuţi dintr-o naştere simplă şi una multiplă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Botoşani, Direcţia de Muncă şi Protecţia Socială Botoşani şi Guvernul României.
În esenţă, pe fondul cauzei toţi recurenţii au invocat nelegalitate şi netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Suceava, faţă de faptul că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 148/2005 privesc acordarea indemnizaţiei pentru naştere (definită ca fiind aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii) şi nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei naşteri; că în fapt această indemnizaţie este un substitut al sporului având ca finalitate sprijinirea familiei prin realizarea unui echilibru social - economic şi nu este o măsură directă de protecţie a copilului.
În recursul său Guvernul României a invocat pe cale de excepţie inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate având în vedere că aceasta se referă la un act administrativ individual cu caracter normativ.
Recursurile nu sunt fondate şi urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, „legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând pe cale de excepţie …".
Din economia textului rezultă că legiuitorul nu a înţeles să distingă între actele administrative individuale şi cele normative, ambele categorii aparţinând sferei largi a actelor administrative unilaterale.
Astfel fiind, este admisibilă excepţia de nelegalitate cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter normativ, motiv pentru care critica din recursul Guvernului României privind acest aspect urmează a fi respinsă ca nefondată.
Pe fondul cauzei - cum dispoziţiile art. 6 alin. (1) din OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, se referă la indemnizaţia lunară ce se asigură pentru fiecare din primele 3 naşteri sau, după caz, pentru primii 3 copii, definirea fenomenului astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 3 alin. (1) din HG nr. 1025/2005 – completează nelegal actul normativ în aplicarea căruia este dat, încălcând după cum corect s-a reţinut de către instanţa fondului principiul egalităţii de tratament între copiii proveniţi dintr-o sarcină simplă şi una multiplă.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Botoşani, Direcţia de Muncă şi Protecţia Socială Botoşani şi Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 33 din 18 februarie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, astfel cum fost îndreptată prin încheierea din 13 martie 2009 a aceleiaşi instanţe, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2538/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2541/2009. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|