ICCJ. Decizia nr. 2555/2009. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2555/2009
Dosar nr. 1681/33/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 6 noiembrie 2008, reclamantul R.M.I. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii Şeful I.P.J. Cluj, I.P.J. Cluj, I.G.P.R. şi I.G.P. Române să se dispună suspendarea executării dispoziţiei nr. 41 din 3 septembrie 2008 şi a dispoziţiei nr. 2113 din 29 septembrie 2008 până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 1595/33/2008 al Curţii de Apel Cluj.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin dispoziţia nr. 41 din 3 septembrie 2008, modificată prin dispoziţia nr. 2113 din 29 septembrie 2008 i-a fost aplicată sancţiunea administrativă „mustrare scrisă" şia formulat acţiune pentru anularea acestor acte, considerate nelegale.
Reclamantul a susţinut că este prejudiciat prin efectele deciziilor de sancţionare, fiind afectate situaţia sa profesională şi drepturile băneşti, prin neacordarea sporurilor salariale şi a primelor de serviciu.
Pârâţii Şeful I.P.J. Cluj şi I.G.P. Române au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivând că, faţă de obiectul cererii de suspendare a executării, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru chemarea în judecată a funcţionarului public care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 753 din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a admis cererea şi a dispus suspendarea executării dispoziţiilor nr. 41 din 3 septembrie 2008 şi nr. 2113 din 29 septembrie 2008 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a fost respinsă de instanţa de fond cu motivarea că pârâţii Şeful I.P.J. Cluj şi I.G.P. Române au calitatea de emitenţi ai actelor contestate, identificându-se astfel cu autoritatea publică, în sensul definit de Legea nr. 554/2004.
Cererea de suspendare a executării a fost admisă, constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa cazului bine justificat, în sensul existenţei unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ şi prevenirea unei pagube iminente, a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenţă.
Existenţa unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ a fost constatată faţă de conţinutul dispoziţiei nr. 2113 din29 septembrie 2008 din care nu rezultă cu certitudine care era întinderea obligaţiei de serviciu a reclamantului pentru încălcarea căreia a fost sancţionat disciplinar.
În ceea ce priveşte condiţia prevenirii unei pagube iminente, instanţa de fond a reţinut că, prin punerea în executare a celor două dispoziţii, reclamantul va suferi în viitor un prejudiciu material şi moral, previzibil cu evidenţă, care rezultă din motivele invocate în susţinerea acţiunii.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii I.P.J. Cluj, Şeful I.P.J. Cluj şi I.G.P.R., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării.
Recurenţii au susţinut că în mod greşit s-a constatat în hotărârea instanţei de fond îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute în art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ.
Referitor la condiţia existenţei unor cazuri bine justificate, s-a arătat că în mod nelegal instanţa de fond s-a pronunţat asupra unor aspecte legate de fondul cauzei, care face obiectul Dosarului nr. 1595/33/2008 al Curţii de Apel Cluj.
Cât priveşte cea de-a doua condiţie legală reţinută de instanţa de fond ca fiind îndeplinită în cauză, existenţa pericolului producerii unui prejudiciu material şi moral pentru reclamant prin aplicarea sancţiunii disciplinare a „mustrării scrise", recurenţii au învederat că nu au fost dovedite susţinerile invocate în cerere, nefiind nici un indiciu privind iminenţa producerii unor asemenea daune.
În recursul declarat de pârâţii I.P.J. Cluj şi Şeful I.P.J. Cluj a fost criticată şi soluţia dată excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive şi s-a arătat că în mod greşit s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în cererea de suspendare a executării actului administrativ, deşi acţiunile în contencios administrativ, pot fi formulate împotriva funcţionarului public care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului doar în situaţia în care se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, pentru următoarele considerente:
Criticile formulate de recurenţi cu privire la soluţia de suspendare a executării actelor administrative sunt nefondate, constatându-se că instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile art. 15 coroborate cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în raport cu dovezile administrate în cauză.
Măsura provizorie solicitată de intimatul-reclamant s-a justificat faţă de îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de dispoziţiile legale susmenţionate, întrucât s-a dovedit atât existenţa unui caz bine justificat, cât şi iminenţa producerii unei pagube prin executarea actelor contestate, care sunt executorii din oficiu.
Existenţa unui caz bine justificat pentru suspendarea executării deciziilor contestate a fost corect constatată în raport de situaţia de fapt concretă avută în vedere pentru emiterea acestora, care a fost analizată de instanţa de fond în limitele procedurii judiciare reglementate pentru măsura de suspendare, fără cercetarea fondului pricinii, cum neîntemeiat au susţinut recurenţii.
Nefondat este şi motivul de recurs prin care s-a susţinut că nu a fost dovedită îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru prevenirea unei pagube iminente.
Analizând toate consecinţele care se pot produce prin executarea actelor întocmite de recurenţii-pârâţi până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare, instanţa de fond a constatat corect existenţa acestei condiţii, prin riscul producerii unei pagube iminente pentru intimatul-reclamant, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, ca prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenţă.
Critica adusă soluţiei de respingere a excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive în recursurile declarate de I.P.J. Cluj şi de şeful acestui inspectorat se dovedeşte a fi de asemenea nefondată.
Legitimarea procesuală a şefilor inspectoratelor chemate în judecată a fost corect reţinută de instanţa de fond în raport cu cadrul procesual al acţiunii în anulare, dat fiind că până la soluţionarea acesteia a fost dispusă măsura suspendării executării.
Emitenţii celor două decizii contestate în cauză au calitatea de părţi în litigiul pe fond şi în consecinţă, au calitate procesuală pasivă în cererea accesorie formulată pentru suspendarea executării.
Faţă de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate I.G.P.R., I.P.J. Cluj şi Şeful I.P.J. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 753 din 3 decembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2549/2009. Contencios. Contestaţie la... | ICCJ. Decizia nr. 2558/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
