ICCJ. Decizia nr. 254/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 254/2009
Dosar nr. 24754/3/2007
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 4 iulie 2007, B.N.L.J., cu sediul în Bucureşti a chemat în judecată A.N.C.P.I., solicitând obligarea pârâtei la emiterea extrasului de carte funciară de informare privind un imobil situat în comuna Voluntari, eliberarea unei copii a ultimului act intabulat, precum şi emiterea unei încheieri care să ateste măsurile luate de conducătorul de carte funciară ca urmare a situaţiei expuse prin adresa reclamantului nr. 267 din 2 mai 2007.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că prin adresa sus-menţionată a solicitat O.C.P.I. Ilfov eliberarea extrasului de informare şi o copie a ultimului act intabulat, fără a primi un răspuns pertinent şi concludent.
Prin sentinţa civilă nr. 548 din 28 septembrie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, în raport de împrejurarea că se invocă refuzul soluţionării unei cereri de către o autoritate publică centrală.
Secţia contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a soluţionat cauza prin sentinţa civilă nr. 1295 din 22 aprilie 2008 prin care a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.N.C.P.I. şi a respins în consecinţă acţiunea.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că obligaţiile de a face care formează obiectul acţiunii, respectiv emiterea extrasului de carte funciară, eliberarea unei copii şi emiterea unei încheieri nu sunt în competenţa pârâtei, ci intră în atribuţiile oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, instituţii publice cu personalitate juridică.
Împotriva sentinţei a declarat recurs B.N.L.J. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că instanţa de fond nu a avut în vedere cererea precizatoare a obiectului acţiunii, susţinută oral la termenul de judecată din 8 aprilie 2008 şi depusă apoi în scris la 21 aprilie 2008, prin care s-a solicitat citarea în cauză în calitate de pârât alături de a.n.C.P.I. Ilfov.
În această situaţie, a precizat reclamanta, nu se poate susţine că instanţa nu a fost învestită cu acţiunea precizată, prin care s-a cerut dezbaterea litigiului în contradictoriu cu ambii pârâţi.
Prin recursul formulat, reclamantul a înţeles să atace şi încheierea Curţii de Apel Bucureşti din 8 aprilie 2008, întrucât nu s-a consemnat precizarea orală a cererii introductive, în sensul citării ca pârât a O.C.P.I. Ilfov, deşi în considerentele sentinţei se face referire la această precizare.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi a încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare la Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
În acest sens, Curtea reţine ca fiind corectă soluţia instanţei de fond de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.C.P.I.
Această instituţie, înfiinţată la nivel central, ca unică autoritate în domeniu, coordonează şi controlează, potrivit Legii nr. 7/1996, executarea lucrărilor de cadastru şi asigură la nivelul întregii ţări înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară, în timp ce în fiecare judeţ funcţionează oficii teritoriale de cadastru, ca unităţi cu personalitate juridică care realizează publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general, având ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din teritoriu.
De altfel, după cum rezultă din probele dosarului, corespondenţa reclamantei a fost purtată cu O.C.P.I. Ilfov, căruia i-a şi fost adresată solicitarea purtând numărul 267 din 2 mai 2007.
Aşadar, această autoritate publică de nivel local, are calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu, întemeiat pe dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, însăşi reclamanta precizând în timpul dezbaterii pe fond a cauzei la prima instanţă că înţelege să cheme în judecată în calitate de pârât O.C.P.I. Ilfov.
În raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., Curtea va constata că în cauză competenţa materială de soluţionare aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, căruia urmează a i se trimite dosarul, în urma admiterii recursului şi casării sentinţei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.N.L.J. Bucureşti prin notar E.F.P. împotriva sentinţei civile nr. 1295 din 22 aprilie 2008 şi a Încheierii de şedinţă din data de 8 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează hotărârile atacate şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 252/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 255/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
