ICCJ. Decizia nr. 2552/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2552/2009
Dosar nr. 5018/2/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 21 august 2008, reclamantul T.M.D. a chemat în judecată M.I.R.A., I.G.P.R. şi D.G.P. a municipiului Bucureşti solicitând obligarea acestora să-i plătească drepturi salariale constând în sporul de 30% din salariul de bază pentru activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei, începând cu 6 septembrie 2005 actualizate cu indicele de inflaţie, iar în cazul în care nu este posibilă aceasta actualizare, calcularea de dobânzi lunare; obligarea pârâţilor la efectuarea retroactivă a menţiunilor în cartea de muncă; acordarea acestor sporuri şi pentru viitor cu obligarea M.I.R.A. să le cuprindă în bugetul propriu.
Prin aceeaşi acţiune, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu C.N.C.D., anularea Hotărârii nr. 319 din 27 mai 2008.
În motivarea cererilor sale, reclamantul a arătat că este inspector principal al poliţiei juridice şi că prin introducerea art. 21 alin. (1) din OG nr. 38/2005, s-a creat o situaţie discriminatorie între poliţia judiciară şi poliţistul de la D.G.A., deşi ambele categorii se află într-o situaţie analoagă.
Prin sentinţa civilă nr. 2533 din 1 octombrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bucureşti reţinând pentru aceasta că potrivit dispoziţiilor Legii nr. 360/2002 art. 78 şi Legii nr. 188/1999 art. 109, cauzele privind raporturile de serviciu ale poliţiştilor cu o autoritate locală sunt de competenţa tribunalului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs T.M.D. care a susţinut că este nesemnificativ faptul că îşi desfăşoară activitatea într-o unitate subordonată M.I.R.A. atâta timp cât raporturile sale de serviciu sunt directe cu I.G.P.R. şi M.I.R.A., acesta din urmă fiind şi cel care aprobă toate cheltuielile făcute de ordonatorii secundari şi terţiari de credite.
Recursul nu este fondat.
Reclamantul-recurent este lucrător de poliţie judiciară şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul D.G.P. a Municipiului Bucureşti, unitate cu personalitate juridică distinctă aflată în subordinea M.I.R.A. conform prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată, raporturile juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau administraţia publică locală, prin autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, sunt denumite „raporturi de serviciu".
Acelaşi act normativ prin art. 911 stabileşte competenţa instanţelor de contencios administrativ în soluţionarea litigiilor având ca obiect exercitarea raporturilor de serviciu.
Astfel fiind şi cum în cauză obiectul cererii priveşte plata unor drepturi salariale ale reclamantului - plata făcută de D.G.P. a Municipiului Bucureşti – legal şi temeinic, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat ca fiind competent să soluţioneze litigiul Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.M.D. împotriva sentinţei civile nr. 2533 din 1 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2548/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2559/2009. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
