ICCJ. Decizia nr. 2558/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2558/2009
Dosar nr. 568/39/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 39 din 23 februarie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 617 din 29 decembrie 2003 emis de M.A.I., invocată în Dosarul penal nr. 4475/39/2006 al aceleiaşi instanţe de către Ţ.G.V., trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de fals şi înşelăciune.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că ordinul contestat nu este contrar normelor în baza şi în aplicarea cărora a fost adoptat, respectiv art. 201 C. proc. pen. şi dispoziţiile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
Astfel, s-a constatat că prevederile ordinului prin care au fost desemnate categoriile de lucrători specializaţi care fac parte din organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, fără a fi indicaţi nominal angajaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt legale, fiind date în aplicarea dispoziţiilor art. 201 alin. (3) C. proc. pen., care acordă dreptul ministrului ca, în baza avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nominalizeze organele de cercetare ale poliţiei judiciare.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Ţ.G.V., invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că hotărârea pronunţată a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Astfel, s-a învederat că prin ordinul a cărui nelegalitate s-a ridicat pe cale de excepţie prin care nu s-a făcut o desemnare individuală, nominală, a poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară, ci s-au stabilit în mod generic categoriile de lucrători specializaţi, au fost încălcate prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 218/2002, precum şi art. 2 şi 6 alin. (1) din Legea nr. 365/2004 privind organizarea de funcţionarea poliţiei judiciare.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, faţă de caracterul de act normativ al Ordinului nr. 617 din 29 decembrie 2003, emis în aplicarea prevederilor art. 201 C. proc. pen., desemnarea categoriilor de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare este conformă dispoziţiilor susmenţionate, identificarea categoriilor de lucrători specializaţi fiind supusă supervizării de către ministrul de interne şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Împrejurarea că prin ordin nu s-a făcut o desemnare individuală a poliţiştilor nu atrage nelegalitatea actului administrativ în litigiu, intenţia legiuitorului fiind astfel cum a reţinut instanţa de fond, aceea de implicare a categoriilor de lucrători specializaţi, aflaţi prin natura atribuţiilor de serviciu desfăşurate în postura cea mai potrivită pentru a exercita activitatea de cercetare penală.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ţ.G.V. împotriva sentinţei civile nr. 39 din 23 februarie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2555/2009. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2563/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
