ICCJ. Decizia nr. 2649/2009. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2649/2009

Dosar nr. 2557/54/2008

Şedinţa publică din 15 mai 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată la data de 5 decembrie 2008, reclamantul Ş.H.C. a chemat în judecată A.N.O.F.M., solicitând obligarea pârâtei la plata suplimentului postului, de 25% din salariul de bază şi respectiv, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, de 25%, pentru perioada 15 mai 2006 – 31 decembrie 2006, sume actualizate.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că în intervalul de timp susmenţionat a avut calitatea de funcţionar public în cadrul A.N.O.F.M. şi că, deşi, potrivit Legii nr. 188/1999 este îndreptăţit la cele două suplimente la salariul de bază, pârâta a refuzat în mod nejustificat să-i achite drepturile băneşti cuvenite.

Prin sentinţa nr. 19 din 16 ianuarie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea şi a dispus obligarea pârâtei să acorde reclamantului suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, în procent de câte 25%, pe perioada 15 mai 2006 – 31 decembrie 2006, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare sunt elemente componente ale salariului de bază al funcţionarului public, prevăzute ca atare de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată, text de lege aflat în vigoare, deşi suspendat periodic.

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta A.N.O.F.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, pârâta a arătat că în vederea reglementării drepturilor salariale ale funcţionarilor publici pe anul 2006, a fost adoptată OG nr. 6/2007, în condiţiile în care a fost menţinută suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 29 alin. (1) - în prezent art. 31 alin. (1) – din Legea nr. 188/1999 republicată.

Potrivit prevederilor acestei ordonanţe, gestiunea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare şi în numărul maxim de posturi aprobate.

Pârâta a mai învederat că prin legile bugetului de stat pe anii 2007 şi 2008 nu au fost prevăzute sume pentru acordarea suplimentului postului şi suplimentului corespunzător treptei de salarizare, dispoziţiile din Legea nr. 188/1999 privind plata acestor sporuri, fiind inaplicabile, în condiţiile în care nu a fost adoptată legea referitoare la stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a dispune casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Astfel, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 cu modificările şi completările ulterioare, republicată în M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Acelaşi articol prevede în alineatul 3 că salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.

Prin OG nr. 6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare s-a prevăzut în art. 3 că gestiunea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare şi în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.

În raport de aceste dispoziţii legale şi în lipsa unui act normativ privind salarizarea unitară a funcţionarilor publici, instanţa de fond a reţinut în mod nejustificat că se impune acordarea suplimentului postului şi a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.

Pentru a fi posibilă calcularea acestor două componente ale salariului funcţionarilor publici este necesară fie adoptarea unui act normativ cu forţă juridică de lege, fie promovarea unei hotărâri de guvern date în executarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999, republicată.

În condiţiile în care nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază suntem în prezenţa unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi băneşti arînsemna obligarea autorităţii ori a instituţiei publice angajatoare – în speţă, A.N.O.F.M. – la plata unor sume imposibil de calculat şi, în consecinţă, pronunţarea unei hotărâri nesusceptibile de executare.

În raport de cele expuse mai sus, Curtea, admiţând recursul, va casa sentinţa atacată şi va respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de A.N.O.F.M. împotriva sentinţei nr. 19 din 16 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul Ş.H.C., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2649/2009. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs