ICCJ. Decizia nr. 2667/2009. Contencios. Anulare decizie Uniunea Naţionala a Barourilor din România. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2667/2009
Dosar nr. 46829/3/2007
Şedinţa publică din 19 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 7 ianuarie 2008 reclamantul B.I. a chemat în judecată Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, solicitând anularea Deciziei nr. 216 din 12 mai 2007, precum şi a Hotărârii nr. R 152/2006 emisă de Consiliul Baroului Constanţa şi a Deciziei 41/ R emisă de Decanul Baroului Constanţa şi obligarea pârâtelor la daune morale.
În motivarea acţiunii reclamantul arată că, prin Decizia atacată s-a dispus în sarcina sa, în mod nelegal, obligaţia de restituire a onorariului de avocat. Menţionează reclamantul că în luna ianuarie 2006 a încheiat un contract cu clientul B.C., punându-i acestuia în vedere să plătească un avans de 200 lei pentru studiul dosarului, iar în situaţia în care va prelua cazul, o diferenţă de 700 lei.
Întrucât a reţinut greşit că termenul de judecată este 18 septembrie 2006, precizează reclamantul, la data de 11 septembrie 2006 instanţa a suspendat cauza pentru lipsa nejustificată a părţilor. Ca urmare, clientul a cerut restituirea parţială a onorariului plătit, cu toate că pregătirea dosarului a necesitat o activitate complexă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 18 din 6 ianuarie 2009 a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi exerciţiu a Baroului Constanţa şi a respins acţiunea formulată de reclamant, obligându-l la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul B.I., criticând-o pentru nelegalitate. În esenţă se susţine că barourile de avocaţi neavând personalitate juridică legal dobândită nu pot avea nici capacitate de folosinţă şi nici capacitate de exerciţiu.
Cu privire la onorariul încasat recurentul arată că pe chitanţă nu a fost trecut numărul dosarului întrucât la promovarea oricărei acţiuni nu se poate cunoaşte numărul dosarului.
Recursul este nefondat.
La data de 27 septembrie 2006 la Baroul de avocaţi Constanţa a fost înregistrată cerere R 27, prin care B.C. solicita că doreşte să rezilieze contractul încheiat cu avocatul I.B. şi să i se restituie o parte din onorariu întrucât acesta nu s-a prezentat la termenul din 11 septembrie 2006, iar în lipsa părţilor, judecata a fost suspendată.
Ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că cele sesizate se confirmă şi prin Decizia nr. 216 din 12 mai 2007 a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de I.B. de către Uniunea Naţională a Barourilor din România.
De altfel, însuşi recurentul reclamant recunoaşte în recursul său că a notat greşit termenul la care instanţa a amânat dosarul, precum şi încasarea unei părţi din onorariu de avocat.
Se constată că Decizia atacată a fost luată cu unanimitate de voturi, în temeiul art. 63, lit. p) din Legea nr. 51/1995, întrucât cel în cauză nu şi-a îndeplinit obligaţiile profesionale asumate.
Cu privire la susţinerea referitoare la lipsa capacităţii procesuale de folosinţă şi de exerciţiu a Baroului Constanţa aceasta nu poate fi reţinută.
Potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, baroul are personalitate juridică, acesta putând să stea în judecată în nume propriu, în cauză fiind şi emitentul actului administrativ atacat de recurentul reclamant.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.I. împotriva sentinţei civile nr. 18 din 6 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Obligă pe recurent la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată în favoarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2663/2009. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2669/2009. Contencios. Anulare certificat de... → |
---|