ICCJ. Decizia nr. 284/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 284/2009
Dosar nr. 39233/3/2007
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 februarie 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ, a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din HG nr. 137/1991 şi a O.M.A.I. nr. 1122/2006, invocată de reclamantul P.D.A. în cauza având ca obiect anularea Deciziei de imputare nr. 286439 din 23 mai 2007 emisă de D.G.P.M.B. şi a Hotărârilor nr. 277177 din 26 iulie 2007 şi nr. 65 din 10 octombrie 2007, pronunţate de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul D.G.P.M.B. şi respectiv Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul M.I.R.A.
În susţinerea excepţiei, reclamantul a arătat că dispoziţia privind „echipamentul" din cuprinsul art. 4 alin. (4) al HG nr. 137/1991 este nelegală întrucât are drept consecinţă obligarea foştilor absolvenţi la plata sumelor pe care M.I.R.A. le-a ocazionat pentru a impune studenţilor obligaţia de a purta uniforma.
Astfel fiind cum învăţământul de stat este gratuit, iar legislaţia în vigoare se referă la restituirea drepturilor primite de studenţi pe parcursul şcolarizării, recuperarea cheltuielilor ocazionate de M.I.R.A. urmează să vizeze numai acele cheltuieli făcute pentru asigurarea unor drepturi şi nicidecum cele pe care şi le-a asumat pretinzând obligativitatea portului uniformei.
Prin sentinţa civilă nr. 2670 din 14 octombrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă, reţinând că din interpretarea logică şi sistematică a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pe calea acestei excepţii nu pot fi cercetate decât actele administrative unilaterale cu caracter individual, cele normative putând fi contestate pe calea acţiunii directe în condiţiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul P.D.A. care a susţinut în esenţă că dispoziţiile art. 4 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 se referă la excepţia nelegalitate a unui act administrativ individual fără a distinge după cum acesta are caracter individual sau normativ.
Recursul este fondat.
Deşi dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 fac trimitere în privinţa analizării legalităţii la actele administrative cu caracter individual, posibilitatea invocării excepţiei de nelegalitate nu se limitează numai la acest act, legiuitorul înţelegând să includă şi actele administrative cu caracter normativ, astfel cum rezultă din modificările aduse acestui articol de Legea nr. 262/2001, prin folosirea sintagmei „act administrativ unilateral" fără a mai face distincţie între cel normativ şi cel individual.
De altfel, această intenţie rezultă cu prisosinţă şi din expunerea de motive a Legii nr. 262/2007, de modificare a Legii nr. 554/2004, excepţia de nelegalitate fiind un mijloc de apărare care nu poate fi restrictiv în sensul de a nu putea fi folosit şi în privinţa unor acte normative a căror adresabilitate este generală.
Astfel fiind şi având în vedere dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.D.A. împotriva sentinţei civile nr. 2670 din 14 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 270/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 286/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
