ICCJ. Decizia nr. 296/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 296/2009

Dosar nr. 5142/2/2007

Şedinţa publică din 22 ianuarie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 447 din 12 februarie 2008, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de SC C.A.A.M.C. SRL în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială, obligându-l pe acesta să răspundă la petiţia reclamantei din data de 19 februarie 2007, respingând ca neîntemeiată cererea formulată de aceeaşi reclamantă privind plata de despăgubiri materiale.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că din probatoriul administrat, din apărările cuprinse în întâmpinarea pârâtului nu rezultă că s-a răspuns petiţiei din data de 19 februarie 2007 adresată prin e-mail Preşedintelui României, astfel încât cererea este întemeiată sub acest aspect. Pe cale de consecinţă pârâtul a fost obligat să răspundă petiţiei amintite.

În privinţa cererii de despăgubiri pentru daunele morale urmare a pierderilor suferite de societatea reclamantă începând cu anul 2002 - data înfiinţării - şi până la judecarea cauzei şi aproximate de reclamantă la suma de 60.000.000 euro, în lipsa unei legături de cauzalitate între neîndeplinirea obligaţiei ce revine autorităţii pârâte şi prejudiciul invocat, instanţa a respins ca neîntemeiată această solicitare.

În termen legal, împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs Administraţia Prezidenţială, în calitate de reprezentant al Preşedintelui României, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1994, republicată, apreciindu-se că această hotărâre judecătorească a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că aceeaşi solicitare a intimatei-reclamante ca aceea din 19 februarie 2007, a mai făcut obiectul unor petiţii adresate Preşedintelui României începând cu anul 2005 şi că în condiţiile unui răspuns trimis referitor la conţinutul acestor petiţii sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (2) din OG nr. 27/2002 aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002. Astfel, legiuitorul a precizat clar şi imperativ, totodată, soluţia clasării petiţiilor ulterioare, indiferent de numărul lor, în situaţia în care s-a răspuns aceluiaşi petiţionar.

În susţinerea argumentaţiei sale reprezentanta recurentului a anexat înscrisuri.

Examinând cauza prin prisma motivului de nelegalitate invocate de recurent şi care se circumscrie art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în raport de prevederile Legii nr. 554/2004 modificată şi cele ale OG nr. 27/2007 (privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor), precum şi de probatoriul administrat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată incidenţa prevederilor art. 312 alin. (3) teza I C. proc. civ. raportate la art. 304 pct. 9 din acelaşi cod.

Recursul va fi, aşadar, admis cu consecinţa modificării sentinţei atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a acţiunii promovate de SC C.A.A.M.C. SRL, pentru cele ce se vor expune în continuare.

Obiectul acţiunii adresate instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti a vizat refuzul nejustificat de a se răspunde la petiţia din 19 februarie 2007 trimisă prin e-mail Preşedintelui României.

Înscrisul în discuţie cuprinde informaţii privitoare la domeniul de activitate al societăţii reclamante („servicii pentru societate" – CAEN/CPSA 752) şi susţinerea că este împiedicată să-şi exercite atribuţiile stabilite de lege, atât de către ministerele de resort cât şi de către administraţia prezidenţială, precum şi solicitarea de a fi contactată societatea comercială pentru a lua parte la toate activităţile pertinente domeniului ei de activitate.

Actele depuse la dosar, de către recurentul-pârât, atât în primul ciclu procesul cât şi în faţa instanţei de control judiciar, evidenţiază că începând cu anul 2005 societatea reclamantă, prin reprezentant, a adresat mai multe petiţii, cu acelaşi obiect; unele dintre petiţii au primit răspuns (actele nr. DP02/11941 din 8 aprilie 2005, nr. DP02/25820 din 20 iulie 2005, nr. DP02/10998 din 1 aprilie 2005 şi nr. DP02/15604 din 13 mai 2005), celelalte fiind clasate în temeiul art. 10 alin. (2) din OG nr. 27/2002.

Potrivit textului legal menţionat: „Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial făcându-se menţiunea despre faptul că s-a răspuns".

În acest context faptic şi legal, autorităţii recurente-pârâte nu i se poate imputa refuzul nejustificat de a răspunde unei cereri formulate de o persoană vătămată în drepturile/interesele sale legitime.

De altfel, potrivit definiţiei date de legiuitor în materie de contencios administrativ, refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere în sensul Legii nr. 554/2004, modificată, reprezintă „exprimarea explicită, cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane (…)" - art. 2 alin. (1) lit. i).

În speţă, un astfel de refuz nejustificat nu a fost demonstrat, Administraţia Prezidenţială procedând în conformitate cu normele legale care reglementează activitatea de soluţionare a petiţiilor - OG nr. 27/2002.

Se constată, aşadar, că instanţa fondului a apreciat în mod greşit ca fiind aplicabile prevederile art. 18 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Administraţia Prezidenţială împotriva sentinţei civile nr. 447 din 12 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta SC C.A.A.M.C. SRL ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 296/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs