ICCJ. Decizia nr. 2897/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2897/2009
Dosar nr. 4264/55/2008
Şedinţa publică din 27 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 6 mai 2008, reclamantul O.I. a chemat în judecată Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, solicitând a se constata că a depus în termen actele necesare din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea titlului de „Luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989" şi a se dispune obligarea pârâţilor la emiterea actului la care are dreptul.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că la data de 29 iulie 1996 a depus la Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989 dosarul conţinând actele necesare obţinerii certificatului de revoluţionar, fără a primi vreun răspuns.
Ulterior, şi-a refăcut dosarul, depunându-l sub nr. 9926 la data de 3 noiembrie 2004 şi completându-l ulterior cu o serie de înscrisuri din care rezultă activitatea revoluţionară desfăşurată.
Reclamantul a mai arătat că la data de 15 februarie 2007 dosarul său a fost apreciat ca fiind complet, conform procesului - verbal nr. 1820 şi că, la aceeaşi dată a constatat ataşarea la actele sale a unui alt dosar, pe numele lui Oprea Ioan Ionel, care a obţinut certificatul şi brevetul de revoluţionar.
Ulterior, la 6 februarie 2008, reclamantul şi-a completat dosarul iniţial, fiind programat din nou la comisie la 10 aprilie 2008 când însă nu a primit nici o soluţie, fiind astfel privat de a obţine certificatul care să ateste activitatea sa revoluţionară, pentru care a şi fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Organizaţiei Revoluţionare 89 Arad.
Prin sentinţa civilă nr. 293 din 31 octombrie 2008 Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989 şi a admis acţiunea, dispunând obligarea Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989 la eliberarea către reclamant a titlului de „Luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989" .
Instanţa a hotărât şi obligarea pârâtei Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 să avizeze favorabil titlul eliberat pe seama reclamantului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că a rezultat din probele administrate că reclamantul a participat la revoluţie şi a depus la 29 iulie 1996 Dosarul nr. 785/1996la Comisia pentru cinstirea eroilor revoluţiei române din decembrie 1989, neobţinând însă certificatul de revoluţionar şi brevetul corespunzător datorită epuizării formularelor tipizate.
Instanţa a mai reţinut că reclamantul şi-a refăcut documentaţia şi dosarul, pe care le-a depus la 3 noiembrie 2004 sub nr. 9926/2004, verificat la 15 februarie 2007 şi atestat ca fiind complet de Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989prin procesul-verbal nr. 1820 din 15 februarie 2007.
S-a mai constatat că dosarul reclamantului, înregistrat sub nr. 9926 a fost analizat în mod repetat, fără însă a se da o soluţie cererii reclamantului.
Împotriva sentinţei au declarat recurs pârâţii Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În recursul formulat de primul pârât s-au invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive, tardivitatea depunerii cererii şi excepţia de conexitate a cauzei.
Astfel, pârâtul a precizat că se află în imposibilitate de a analiza cererea pentru acordarea titlului de „Luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989", întrucât organismul abilitat în acest scop, Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989, şi-a încetat activitatea la 13 mai 1997, iar reclamantul nu a făcut dovada că dosarul depus a fost analizat de acea comisie, până la acea dată, împrejurare în raport de care acţiunea este şi tardivă.
Pârâtul a mai arătat şi faptul că o cerere cu acelaşi obiect, respectiv constatarea că s-au depus în termen actele cerute de lege pentru acordarea titlului potrivit Legii nr. 42/1990, se află pe rolul Judecătoriei Arad, instanţa de fond respingând în mod neîntemeiat excepţia de conexitate.
Pe fondul cauzei, pârâtul a criticat sentinţa, arătând că reclamantul nu a făcut dovada că, anterior datei de 13 mai 1997, a depus documentaţia cerută de lege pentru eliberarea titlului solicitat, pe care secretariatul nu este abilitat să-l emită, atributul acesta revenind Preşedintelui României.
În recursul declarat de cea de-a doua pârâtă s-a invocat de asemenea, netemeinicia sentinţei, instanţa neţinând cont de faptul că procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar, prevăzută de Legea nr. 341/2004, nu a fost încă finalizată, astfel încât nu se poate reţine nesoluţionarea cererii în termenul legal.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise şi a se dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru considerentele ce urmează.
Astfel, excepţiile invocate de pârâtul Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989 nu pot fi primite, criticile formulate sub acest aspect fiind nefondate.
Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Timişoara a fost corect sesizată, reclamantul solicitând prin acţiune nu numai constatarea că a depus dosarul complet pentru acordarea titlului de luptător în revoluţie – cerere ce formează şi obiectul Dosarului nr. 5765/55/2008 soluţionat la Judecătoria Arad prin sentinţa civilă nr. 9162 din 4 decembrie 2008, cauză aflată în apel la Tribunalul Arad – ci şi obligarea celor două autorităţi publice centrale la eliberarea certificatului. În aceste împrejurări, excepţia de conexitate nu este admisibilă, cu atât mai mult cu cât la Tribunalul Arad judecarea cauzei este suspendată, dispunându-se sesizarea Curţii Constituţionale.
Acţiunea ce formează obiectul prezentei cauze, fiind întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004, invocându-se refuzul autorităţii publice de a emite actul solicitat, excepţia tardivităţii cererii pe motiv că aceasta ar fi trebuit introdusă până la data de 13 mai 1997, nu este întemeiată.
Referitor la lipsa calităţii procesuale pasive a Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989, această excepţie a fost invocată pe considerentul că reclamantul nu a putut face dovada faptului că dosarul său ar fi fost analizat de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989, anterior datei încetării activităţii şi că i s-a eliberat adeverinţa care să ateste că s-a propus acordarea titlului de luptător în revoluţie.
Aşadar, pârâtul nu a pretins că, după ce activitatea comisiei sus-menţionate a încetat la 13 mai 1997, nu ar fi fost abilitat să facă propuneri pentru acordarea titlului respectiv, această atribuţie revenindu-i potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 184/1999 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 42/1990.
Întrucât depunerea şi verificarea dosarului presupun o analiză a probelor administrate, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive nu poate fi soluţionată separat de fondul cauzei.
Sub acest aspect, Curtea reţine că instanţa de fond a constatat în mod întemeiat că reclamantul a depus la 29 iulie 1996 la Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989 un dosar pentru obţinerea calităţii de luptător în revoluţie, conţinând 16 file şi înregistrat sub nr. 785.
Această împrejurare este dovedită nu numai cu înscrisul ce atestă depunerea dosarului, dar şi cu înregistrarea ulterioară la comisia constituită la nivelul secretariatului, la 3 noiembrie 2004, sub nr. 9926, a cererii de preschimbare a certificatului, chiar în lipsa actului doveditor al calităţii de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990.
Acceptând refacerea dosarului şi a documentaţiei în anul 2004, pârâtul şi-a asumat culpa nesoluţionării cererii iniţiale din anul 1996, astfel încât nu mai poate invoca faptul că solicitarea reclamantului ar fi fost ulterioară datei de 13 mai 1997 şi nici excepţia lipsei calităţii procesuale pasive care apare ca neîntemeiată.
Din actele dosarului nu rezultă însă modul de soluţionare a dosarului depus de reclamant sub nr. 9926/2004, impunându-se trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru completarea probelor.
Instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei că dosarul reclamantului a fost constatat ca fiind complet în urma verificării efectuate de pârât prin procesul - verbal din 15 februarie 2007.
Dar verificarea menţionată în acest înscris a fost efectuată de preşedintele organizaţiei „Mişcarea revoluţionară 1989", în prezenţa unui reprezentant al Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989. În partea de jos a procesului – verbal se consemnează că dosarul urmează să fie verificat ulterior în şedinţa de plen a Comisiei constituite la nivelul secretariatului, menţiune ce este confirmată de procesele - verbale ulterioare ale comisiei, prin care este indicată necesitatea completării dosarului reclamantului.
Deşi instanţa de fond a solicitat pârâtului prin adresă scrisă dacă şi în ce mod a fost soluţionată cererea reclamantului înregistrată sub nr. 9926/2004, întâmpinarea depusă de secretariat nu răspunde solicitării, conţinând chiar afirmaţia că nu există un asemenea dosar.
Urmează ca în fond după casare, instanţa de trimitere să impună pârâtului să depună la dosar dovada modului de soluţionare a dosarului reclamantului, pornind însă de la premisa că acesta a solicitat în termenul legal eliberarea certificatului de revoluţionar, iar secretariatul are abilitarea de a-i rezolva cererea.
Întrucât reclamantul a pretins existenţa unei confuzii a dosarului său cu cel al unei alte persoane, cu acelaşi nume, confuzie petrecută în anii 1996 şi 1997, pârâtul la cererea instanţei a prezentat aceste documente în Şedinţa publică din 14 octombrie 2008, conţinutul acestuia nefiind menţionat însă în considerentele sentinţei, urmând ca instanţa de trimitere să solicite depunerea acelor documente în copie la dosar pentru a putea fi verificate susţinerile reclamantului.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea, admiţând recursurile formulate, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989 împotriva sentinţei civile nr. 293 din 31 octombrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2895/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2901/2009. Contencios. Anulare acte emise de... → |
---|