ICCJ. Decizia nr. 3027/2009. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3027/2009
Dosar nr. 341/59/2008
Şedinţa publică din 2 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 10 aprilie 2008 reclamanta SC P.R. SRL Timişoara a chemat în judecată A.N.A.F., solicitând anularea Deciziei nr. 336 din 28 noiembrie 2007, prin care a fost suspendată soluţionarea contestaţiei având ca obiect suma totală de 2.594.115 lei.
În motivarea acţiunii reclamanta arată că a formulat contestaţie împotriva Deciziei de impunere nr. 182 din 7 august 2007, emisă de activitatea de inspecţie fiscală din cadrul D.G.A.m.C. Bucureşti prin care s-au stabilit în sarcina sa obligaţii fiscale reprezentând impozit pe profit suplimentar, cu majorările aferente, accize pentru alte produse cu majorările aferente, şi TVA suplimentar cu majorările aferente.
Susţine reclamanta că măsura suspendării dispusă în baza art. 214 alin. 1 lit. a) C. proc. civ. este facultativă pentru organul de control şi nu obligatorie.
Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 146 din 3 iunie 2008 a respins acţiunea formulată de reclamantă, reţinând că activităţile comerciale desfăşurate de aceasta au caracter infracţional.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC P.R. SRL din Timişoara, susţinând în esenţă că cele constatate de organele de control nu corespund realităţii şi că se impune soluţionarea contestaţiei formulate, în vederea elucidării rezultatelor controlului.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 184 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. de procedură fiscală (devenit art. 214 după republicarea codului de procedură fiscală la data de 31 iulie 2007: „organul de soluţionare competent poate suspenda, prin Decizia motivată, soluţionarea cauzei atunci când: organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedura administrativă".
În cazul în speţă organele de control au constatat că activitatea comercială desfăşurată de societatea reclamantă are caracter infracţional şi au sesizat organele de urmărire penală.
Prin adresa din 16 mai 2008 la solicitarea instanţei de fond, D.I.I.C.O.T. – Birou Teritorial Timiş comunică faptul că prin Rezoluţia nr. 444/D/2005 s-a dispus începerea urmării penale împotriva a celor cinci asociaţi şi administratori ai societăţii, pentru faptul că începând cu anul 2001 s-au constituit într-un grup infracţional organizat, înscriind în documentele contabile operaţiuni nereale, cu scopul de a diminua profitul firmei.
Aşa fiind, în mod corect organul administrativ a suspendat soluţionarea contestaţiei până la terminarea cercetărilor penale.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC P.R. SRL Timişoara împotriva sentinţei nr. 146 din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3019/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3028/2009. Contencios. Contestaţie la... → |
|---|
