ICCJ. Decizia nr. 3053/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3053/2009
Dosar nr. 2178/33/2007
Şedinţa publică din 3 iunie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 14 decembrie 2007, reclamanta F.N., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, a solicitat instanţei anularea hotărârii nr. 21.804 emisă la data de 9 iulie 2007 de pârâtă şi obligarea acesteia la recunoaşterea calităţii de refugiat pentru perioada dovedită şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivare, reclamanta susţine că hotărârea emisă de pârâtă nu arată care ar fi datele considerate contradictorii, iar un motiv pentru care a fost respinsă cererea nu este relevat.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 253 din 27 februarie 2008, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F.N., a dispus anularea hotărârii nr. 21.804 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 septembrie 1940 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu probele administrate şi cu dispoziţiile art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei civile susmenţionate a declarat recurs, în termenul legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând respingerea acţiunii formulată de F.N., ca neîntemeiată.
Recurenta a susţinut că hotărârea instanţei este eronată, întrucât se bazează exclusiv pe declaraţiile de martori, nesusţinute de acte oficiale.
Analizând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte constată că aceasta este legală şi temeinică.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobată prin HG nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În mod eronat recurenta pârâtă susţine că intimata reclamantă nu s-ar afla în această situaţie.
Astfel, din declaraţiile notariale şi judiciare ale martorilor L.N., Rus Mihai coroborate cu adresa nr. C 5342 din 5 decembrie 2006 a Direcţiei Judeţene Cluj a Arhivelor Naţionale şi actele de stare civilă depuse de reclamantă în sprijinul cererii sale, rezultă că s-a făcut dovada, în condiţiile art. 4 din HG nr. 127/2002 că, în perioada septembrie 1940-6 martie 1945, reclamanta împreună cu mama sa s-au refugiat din localitatea de domiciliu, oraşul Cluj, judeţul Cluj în localitatea Turda, judeţul Cluj, datorită persecuţiilor exercitate pe criterii etnice.
În consecinţă, faţă de dovezile existente la dosar, se reţine că sentinţa este legală şi temeinică motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 253 din 27 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3052/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3055/2009. Contencios → |
---|