ICCJ. Decizia nr. 3572/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3572/2009
Dosar nr. 17150/3/2008
Şedinţa publică din 25 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamanţii P.N., M.E.S., Ţ.M., G.G., P.C., C.M., G.M., M.M.L., R.I., R.C.D., S.C.N., I.D.R., C.G., H.E., S.F., N.M., B.G., P.M., C.F., I.E., D.L., C.M., J.H., P.F., T.D., A.N., HG, E.E., B.V., H.A.M., D.G., C.L.A., G.M., N.S., N.M., O.I.M., P.C., R.A.C., C.V., C.N., C.A.M., D.P., G.C., M.N.G., P.D., P.N.L., P.N., S.N. şi V.G. au solicitat obligarea pârâţilor M.I.R.A. şi I.N.E.I.P. la plata primelor trimestriale şi a orelor suplimentare primite de la primăriile de sector în perioada septembrie 2007 – aprilie 2008, precum şi a primelor trimestriale şi a orelor suplimentare pe care primăriile menţionate le vor plăti în viitor pentru activitatea desfăşurată la locul de muncă.
Motivându-şi acţiunea, reclamanţii au arătat că, începând cu 1 august 2002 au fost detaşaţi de la Serviciul central din cadrul D.G.E.P. din Ministerul de Interne la I.N.E.I.P. şi la birourile de evidenţă din cadrul direcţiilor publice de evidenţa persoanelor, structurile serviciilor publice comunitare ale primăriilor de sector din Bucureşti.
Reclamanţii au mai arătat că pârâtul I.N.E.I.P. refuză plata drepturilor băneşti reprezentând prime trimestriale şi ore suplimentare, deşi primăriile de sector virează în contul său sumele respective.
Sesizat iniţial, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, sub motivaţia că pârâţii sunt autorităţi centrale, în sensul art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3436 din 9 decembrie 2008, a respins acţiunea reclamanţilor P.N., M.E.S., Ţ.M., G.G., P.C., C.M., G.M., M.M.L., R.I., R.C.D., S.C.N., I.D.R., C.G., H.E., S.F., N.M., B.G., P.M., C.F., I.E., D.L., C.M., J.H., P.F., T.D., A.N., HG, E.E., B.V., H.A.M., D.G., C.L.A., G.M., N.S., N.M., O.I.M., P.C., R.A.C., C.V., C.N., C.A.M., D.P., G.C., M.N.G., P.D., P.N.L., P.N., S.N. şi V.G., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie instanţa de fond a reţinut că poliţiştii sunt detaşaţi de la I.N.E.P. la primăriile de sector din Bucureşti, potrivit dispoziţiilor HG nr. 2104/2004.
Instanţa fondului a mai reţinut că drepturile solicitate fac parte din cele prevăzute la pct. 1 lit. a) din anexa 4 la OG nr. 38/2003 şi sunt plătite din fondurile unităţilor unde aceştia sunt detaşaţi, conform dispoziţiilor pct. 7 din aceeaşi anexă.
Curtea de Apel Bucureşti a concluzionat că obligaţia de a plăti drepturile salariale solicitate nu revine pârâţilor, ci consiliilor locale unde îşi desfăşoară activitatea, precum şi că nu s-a făcut dovada încasării de către pârâţi a contravalorii premiilor şi orelor suplimentare care, eventual, s-ar cuveni reclamanţilor.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti au declarat recurs reclamanţii P.N., M.E.S., Ţ.M., G.G., P.C., C.M., G.M., M.M.L., R.I., R.C.D., S.C.N., I.D.R., C.G., H.E., S.F., N.M., B.G., P.M., C.F., I.E., D.L., C.M., J.H., P.F., T.D., A.N., HG, E.E., B.V., H.A., D.G., C.L.A., G.M., N.S., N.M., O.I.M., P.C., R.A.C., C.V., C.N., C.A.M., D.P., G.C., M.N.G., P.D., P.N.L., P.N., S.N. şi V.G.
Recurenţii consideră că prin sentinţa pronunţată, au fost prejudiciaţi în dreptul de a obţine drepturile salariale solicitate, reţinându-se în mod eronat că nu s-a probat faptul că pârâţii au încasat contravaloarea drepturilor respective.
Mai arată că au făcut dovada că sumele respective le primeau direct de la consiliile locale ale primăriilor unde erau detaşaţi după care li se reţinea din salariu contravaloarea acestor sume. De asemenea, recurenţii susţin că instanţa fondului nu a dat curs solicitării de a se solicita pârâţilor înscrisurile şi informaţiile necesare soluţionării cauzei.
Intimatul-pârât I.N.E.P. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Examinând susţinerile recurenţilor-reclamanţi în raport cu probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit pct. 1 lit. a) şi b) din anexa 4 la OG nr. 38/2003, poliţiştii detaşaţi să îndeplinească funcţii în afara M.I.R.A. beneficiază de salariul de bază al funcţiei îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizaţii, premii şi alte drepturi care se acordă personalului civil din unităţile în care îşi desfăşoară activitatea, drepturi plătite din fondurile instituţiilor unde aceştia sunt detaşaţi şi de salariul pentru gradul profesional şi gradaţiile calculate la acestea, din fondurile I.N.E.P.
În conformitate cu pct. 1 lit. c) din Anexa 4 la OG nr. 38/2003, în situaţia în care cuantumul drepturilor menţionate este mai mic decât drepturile ce li s-ar cuveni ca poliţişti încadraţi în unităţi de poliţie pe funcţii similare celor pe care le îndeplinesc în unităţile unde sunt detaşaţi, cei în cauză pot opta pentru drepturile acordate celor încadraţi în unităţi de poliţie. În acest caz, drepturile salariale cuvenite conform legislaţiei aplicate personalului unităţilor de poliţie unde poliţiştii sunt detaşaţi se acordă de aceste unităţi, iar diferenţa până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de poliţişti se acordă de I.N.E.P.
Premiile, primele şi sporurile solicitate de recurenţii-reclamanţi fac parte din categoria drepturilor menţionate la pct. 1 lit. a) din anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003, care se acordă din fondurile unităţilor unde poliţiştii sunt detaşaţi şi sunt virate direct în conturile nominale ale salariatului detaşat. Acordarea drepturilor respective de către pârâţi, pe baza unor dispoziţii de plată emise de un alt ordonator de credite ar reprezenta o majorare a drepturilor plătite din bugetul M.A.I. (fost M.I.R.A.), ceea ce contravine Legii privind finanţele publice.
Se constată că instanţa fondului a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.N., M.E.S., Ţ.M., G.G., P.C., C.M., G.M., M.M.L., R.I., R.C.D., S.C.N., I.D.R., C.G., H.E., S.F., N.M., B.G., P.M., C.F., I.E., D.L., C.M., J.H., P.F., T.D., A.N., HG, E.E., B.V., H.A.M., D.G., C.L.A., G.M., N.S., N.M., O.I.M., P.C., R.A.C., C.V., C.N., C.A.M., D.P., G.C., M.N.G., P.D., P.N.L., P.N., S.N. şi V.G. împotriva sentinţei civile nr. 3436 din 19 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3568/2009. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3585/2009. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
