ICCJ. Decizia nr. 3966/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3966/2009
Dosar nr. 3401/2/2008
Şedinţa publică din 30 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2868 din 28 octombrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta A.A.D.O. în România – C.H. în contradictoriu cu G.R. şi a dispus anularea art. 1 alin. (3), art. 5 şi 6 din Decizia Primului Ministru nr. 261/2007 privind unele măsuri pentru desfăşurarea şedinţelor Guvernului, precum şi declasificarea pasajelor din stenogramele şedinţelor de Guvern care se referă la dezbaterea şi adoptarea următoarelor acte normative: HG nr. 1324/2007, HG nr. 1330/2007, HG nr. 1341/2007, HG nr. 1343/2007, HG nr. 1352/2007, HG nr. 1354/2007, HG nr. 1378/2007, HG nr. 1385/2007, HG nr. 1391/2007 şi HG nr. 1399/2007.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 261/2007 a Primului Ministru au fost calificate stenogramele şedinţelor de Guvern ca fiind secret de stat cu nivelul de secretizare „secret", potrivit art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002, informaţiile „secret de stat" fiind definite ca „informaţii care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării", iar potrivit art. 15 lit. f) din aceeaşi lege, „informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale", sunt informaţii secret de stat cu nivelul de secretizare „secret".
Reţine instanţa de fond că, în speţă, nu se poate afirma că divulgarea dezbaterilor din şedinţa de guvern este de natură să producă daune securităţii naţionale astfel încât să se justifice clasificarea în bloc a stenogramelor acestei şedinţe.
Inconvenientele invocate de pârât ce ar decurge din divulgarea dezbaterilor şedinţelor de guvern, reţine instanţa de fond, nu sunt echivalentul unor daune aduse securităţii naţionale în sensul art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002.
Includerea tuturor stenogramelor şedinţelor de guvern în categoria informaţiilor clasificate şi reglementarea unui regim specific acestor informaţii, concluzionează instanţa de fond, este nelegală şi pentru că nu s-au adus argumente pentru clasificarea în concret a dezbaterilor şedinţelor în cadrul cărora s-au adoptat HG menţionate, astfel că se impune declasificarea lor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, pârâtul G.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, susţinând, în esenţă, prin motivele de recurs formulate, că în mod eronat instanţa de fond a considerat că în speţă nu pot fi avute în vedere la soluţionarea cauzei dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, lege care prin art. 3 defineşte noţiunile de „luarea deciziei", „obligaţia de transparenţă", „minuta" şi „şedinţa publică", precum şi dispoziţiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea G.R. şi a ministerelor, potrivit cărora şedinţele guvernului nu sunt publice, motiv pentru care nici dezbaterile care sunt consemnate în stenograme nu pot constitui informaţii publice.
Stenograma şedinţei de Guvern, susţine recurentul-pârât este act unitar care cuprinde informaţii cu nivele de clasificare diferite şi care în final primeşte clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare, în acest sens fiind şi reglementările din HG nr. 1329/2005, acest act administrativ al executivului având forţă obligatorie în continuare pentru că nu a fost anulat.
Pe de altă parte, susţine recurentul, Legea nr. 182/2002 nu prevede procedura declasificării parţiale, care de altfel nici nu este posibilă fără încălcarea cerinţelor şi procedurilor specifice, iar dreptul publicului de a fi informat asupra activităţii Executivului este asigurat prin publicarea actelor adoptate de această autoritate în M. Of. al României, Partea I.
Recursul este fondat, şi urmează a fi admis în baza art. 312 C. proc. civ., potrivit următoarelor considerente:
Conform art. 25 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea G.R. şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, „în cadrul şedinţelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne şi externe a ţării, precum şi aspecte privind conducerea generală a administraţiei publice, adoptându-se măsurile corespunzătoare", iar potrivit art. 25 alin. (4) se stabileşte că dezbaterile din şedinţele Guvernului şi modul de adoptare a actelor acestuia se consemnează în scris în stenograma şedinţei care se păstrează conform legii.
Având în vedere dispoziţiile art. 14 alin. (2) din HG nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, conform cărora „documentul rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenind din informaţii clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare", dezbaterile consemnate în stenogramele şedinţelor Guvernului au fost clasificate prin HG nr. 1329/2005 pentru aprobarea Listei informaţiilor secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de aparatul de lucru al guvernului, ca informaţii secrete de stat, nivel de secretizare „secret".
Acest nivel de secretizare a fost preluat şi în Decizia Primului Ministru nr. 261 din 3 octombrie 2007 privind unele măsuri pentru desfăşurarea şedinţelor Guvernului.
La dosar fond se găseşte dovada depunerii la instanţă a HG nr. 1329/2005, în condiţiile şi procedura stabilită de Legea nr. 182/ 2002 şi ale HG nr. 585/2002.
Potrivit art. 14 şi 56 din HG nr. 585/2002, „atunci când se utilizează documente clasificate ca surse pentru întocmirea unui alt document, marcajele documentelor sursă le vor determina pe cele ale documentului rezultat".
În speţă, cum Decizia Primului Ministru nr. 261/2007 a avut ca sursă HG nr. 1329/2005 prin care dezbaterile consemnate în stenogramele şedinţelor guvernului au fost clasificate ca informaţii secrete de stat, nivel de secretizare „secret", iar această HG este în continuare aplicabilă, ea nefiind anulată, instanţa de fond în mod greşit a trecut la anularea acestei decizii şi a dispus declasificarea unor pasaje din stenogramele şedinţelor de guvern care se referă la dezbaterea şi „adoptarea unor hotărâri de Guvern" ce au fost enunţate ca număr.
Pornind de la definiţia dată noţiunii de informaţii secret de stat în art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 şi a noţiunii de informaţii secret de stat cu nivelul de secretizare „secret" în art. 15 lit. f) din aceeaşi lege, instanţa de fond a apreciat că divulgarea dezbaterilor din cadrul şedinţelor de guvern nu este de natură să producă daune securităţii naţionale, astfel încât ele să justifice clasificarea în bloc a acestora.
Dar, aşa cum s-a precizat mai sus, stenograma şedinţei de Guvern constituie un act unitar şi cuprinde informaţii cu nivele de declasificare diferite şi care în final primeşte clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare [(art. 14 alin. (2) din HG nr. 585/2002)].
Este de precizat şi faptul că, aşa cum corect susţine şi recurentul-pârât, „declasificarea numai a anumitor pasaje din stenograme nici nu este posibilă, Legea nr. 182/2002 nereglementând procedura declasificării parţiale, aceasta nefiind posibilă fără o încălcare a procedurilor specifice.
Dar, chiar instanţa de fond, în considerentele sentinţei pronunţate, precizează că inconvenientele invocate de G.R. ce ar rezulta din divulgarea dezbaterilor şedinţelor de guvern „nu sunt de neglijat", aceste inconveniente referindu-se la „posibilitatea prezentării în mod trunchiat a conţinutului dezbaterilor, putându-se da alt sens discuţiilor decât cel real" cât şi la posibilitatea unor „interpretări mai mult sau mai puţin tendenţioase" în ceea ce priveşte poziţia unor membri ai guvernului în cadrul discuţiilor sau chiar în ceea ce priveşte Decizia finală a guvernului".
Trebuie menţionat însă şi faptul că în condiţiile în care dreptul publicului de a fi informat asupra activităţii Executivului este asigurat prin publicarea actelor adoptate de această autoritate (în speţă hotărârile de guvern enumerate) în M. Of. al României Partea I, stăruinţa intimatei-reclamante în a se dispune anularea deciziei Primului Ministru şi declasificarea pasajelor din stenogramele şedinţelor de guvern care se referă la dezbaterea şi adoptarea acelor hotărâri de guvern, apare ca nejustificată.
Pentru toate aceste considerente, constatând că sentinţa instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a legii, iar recursul formulat de G.R. este fondat, în baza art. 312 C. proc. civ., acesta urmează a fi admis cu consecinţa modificării sentinţei în sensul respingerii ca neîntemeiate a acţiunii formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de G.R. împotriva sentinţei civile nr. 2868 din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de A.A.D.O. în România – C.H. (A.P.A.D.O.R. - C.H.), ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3957/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3980/2009. Contencios → |
|---|
