ICCJ. Decizia nr. 388/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 388/2009
Dosar nr. 7628/2/2007
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 1 noiembrie 2007, reclamantele P.I., P.M.I.L., W.A. şi N.F., consilieri juridici în cadrul M.J. au chemat în judecată M.J., solicitând obligarea acestuia la completarea Ordinului M.J. nr. 2276/C/2007, privitor la modul de încadrare a acestora în urma examenului de promovare organizat în sesiunea mai - iunie 2007 şi obligarea ministerului de a le încadra în mod corespunzător şi a le acorda sumele cuvenite potrivit vechimii în magistratură.
În motivarea acţiunii, reclamantele arată că au fost numite pe posturile de consilieri juridici în urma susţinerii examenului de admitere în M.J. şi au fost definitivate pe posturi în urma susţinerii examenului de capacitate validat de C.S.M.
Întrucât au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege, reclamantele solicită Ministerului Justiţiei să emită ordinele de încadrare pe noii coeficienţi, în funcţie de vechimea în magistratură.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 351 din 5 februarie 2008 a respins acţiunea, reţinând că Ordinul M.J. nr. 2276/C/2007 nu poate fi aplicat pe o perioadă în care reclamantele nu au susţinut examenul de promovare, putând să obţină repararea prejudiciului printr-o acţiune în anularea ordinului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele P.I., P.M.I.L., W.A. şi N.F., susţinând în esenţă că, în ipoteza în care instanţa de fond aprecia că litigiul este de competenţa altei instanţe trebuia să îşi decline competenţa în favoarea acelei instanţe. Pe fondul cauzei, recurentele consideră că au făcut dovada legală a creşterii salariale ce li se cuvenea.
Mai arată recurentele că nici susţinerile potrivit cărora le-ar fi aplicabile dispoziţiile Legii nr. 168/1999 nu sunt corecte.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Reclamantele au fost încadrate în funcţia de consilieri juridici în M.J. şi au susţinut examenul de capacitate care a fost validat de C.S.M.
Potrivit dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din M.J., din M.P., din C.S.M., din I.N.C. şi din I.N.M. este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare".
În ceea ce priveşte salarizarea OUG nr. 27/2006 stabileşte că: „personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi personalul de specialitate juridică din cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri se salarizează în raport cu vechimea în magistratură sau, după caz, în specialitate, potrivit prevederilor lit. B din anexă".
Recurentele reclamante au solicitat acordarea coeficientului de multiplicare cu începere de la data îndeplinirii condiţiei de vechime şi nu de la data la care au fost admise la examenul de promovare în grad.
Durata vechimii în magistratură avută în vedere de legiuitor în art. 44 din Legea nr. 303/2004 este prevăzută ca durată minimă necesară pentru a avea vocaţia de a participa la concursul de promovare şi nu dă dreptul celui care a împlinit această vechime minimă de a fi promovat, respectiv de a i se acorda un coeficient de ierarhizare superior celui deţinut.
Întrucât prin acţiunea formulată reclamantele au solicitat modificarea ordinului ministrului justiţiei în sensul stabilirii drepturilor salariale acordate prin acesta, de la data îndeplinirii condiţiei minime de vechime în magistratură şi nu de la data validării examenului, susţinut în acest sens, cum în mod legal au fost stabilite prin acesta, Curtea apreciază că în mod corect instanţa de fond, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pe cale de consecinţă, recursul declarat de reclamante va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.I., P.M.I.L., W.A. şi N.F. împotriva sentinţei civile nr. 351 din 5 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 387/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 389/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
