ICCJ. Decizia nr. 3984/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3984/2009
Dosar nr. 6598/1/2009
Şedinţa publică din 30 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 168/2009, pronunţată la data de 29 iunie 2009, Curtea de Apel Galaţi a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de O.R.D.A. Bucureşti, iar pe fond a respins excepţia de nelegalitate invocată de pârâtul C.L.T. ca nefondată, excepţia de nelegalitate vizând Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006 nu excede prin nicio prevedere dispoziţiilor Legii nr. 8/1996, Decizia în esenţă conţinând un Protocol încheiat între U.C.M.R. – A.D.A. şi F.I.H.R., în baza art. 131 şi 1311 din Legea nr. 8/1996 procedându-se la negocierea constituirii unei comisii pentru negocierea Metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică şi drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale, Decizia conţinând şi Metodologia negociată de comisie.
A statuat instanţa de fond că O.R.D.A. nu stabileşte Metodologia, aceasta fiind rezultatul negocierilor dintre utilizatori, ci doar după adoptarea acesteia, printr-un protocol încheiat în cadrul comisiei de negociere îndeplineşte procedura administrativă de publicare în M. Of. Partea I a Protocolului şi Metodologiei printr-o decizie, fără a schimba ceva din contextul celor publicate, cum este şi cazul în speţă.
Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate, pe motiv că lipseşte plângerea prealabilă, instanţa de fond a considerat-o neîntemeiată şi a respins-o cu motivarea că astfel cum este redactat textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din acelaşi act normativ este exclusă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, autoarea excepţiei, P.M. Tecuci, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că instanţa de rejudecare nu a ţinut cont în totalitate de recomandările instanţei supreme, reanalizând fondul cauzei, cu o altă motivare decât cea a primei instanţe care a judecat fondul, scopul final fiind acelaşi.
Recurenta precizează că excepţia de nelegalitate s-a referit la titlul II pct. 1, 2 şi tabelul 2 din metodologia elaborată în baza protocolului dintre O.R.D.A. şi F.I.H.R., publicată în M. Of. şi nu au invocat faptul că încalcă prevederile Legii nr. 8/1996, ci faptul că această decizie nu le este opozabilă, prin titlul II din Metodologie stabilindu-se obligaţii în sarcina terţilor fără să fie aduse la cunoştinţa acestora.
Susţine recurenta-reclamantă că nu au calitatea de utilizatori astfel cum această noţiune este definită de Titlul II pct. 2 din metodologia asupra căreia a invocat excepţia de nelegalitate, pentru a putea face parte din comisia de negociere şi deci metodologia nu îi poate fi opozabilă şi ca urmare în calitate de organizator de spectacole în temeiul art. 130 lit. c) din Legea nr. 8/1996 nu poate efectua o plată nedatorată.
Consideră recurenta că prin emiterea actului administrativ contestă, Decizia nr. 365 + protocol + metodologie a O.R.D.A., au fost încălcate dispoziţiile din Legea nr. 24/2000 şi art. 969 şi 973 C. civ.
Solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii excepţiei de nelegalitate a Deciziei O.R.D.A. nr. 365 cu Protocolul şi Metodologia aferente.
Intimatul O.R.D.A. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică a sentinţei instanţei de fond.
Întâmpinare a depus şi intimata U.C.M.R. – A.D.A. prin care a solicitat respingerea recursului formulat de P.M. Tecuci, ca nefondat.
Pe cale de excepţie intimata a invocat inadmisibilitatea formulării excepţiei de nelegalitate ce face obiectul cauzei, faţă de dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi respectiv art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, susţinând că nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură judiciară, Legea nr. 8/1996 reglementând această procedură specială privind stabilirea formei metodologice şi căile de atac ce pot fi exercitate.
Metodologiile, susţine intimata, nu constituie acte administrative unilaterale cu caracter individual ci au un caracter general şi impersonal, respectiv sunt acte cu caracter normativ, opozabile tuturor celor care comunică public opere muzicale, tuturor utilizatorilor din domeniu pentru care s-a negociat şi nu doar părţilor din comisia de negociere.
Recursul este nefondat şi va fi respins potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.
Instanţa de fond prin considerentele sentinţei a analizat în mod corect aspectele cu care a fost sesizată, ţinând cont de recomandările instanţei supreme în rejudecarea cauzei.
Enunţând textele de lege, art. 131 şi 1311 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, modificată şi completată, instanţa de fond a reţinut că în elaborarea deciziei contestate a fost respectată procedura legal instituită de normele juridice în vigoare, procedură finalizată cu publicarea în M. Of. a Decizie O.R.D.A. nr. 325/2006, conform prevederilor Legii nr. 8/1996.
Conform prevederilor legale în materie, organismele de gestiune colectivă sunt singurele în măsură să iniţieze procedura de negociere şi în calitatea lor de reprezentanţi ai titularilor drepturilor conexe, depun la O.R.D.A. o cerere de negociere însoţită de metodologiile propuse a fi negociate, metodologii care se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului general O.R.D.A. emisă în termen de 5 zile de la primirea cererii de iniţiere formulată de organismele de gestiune colectivă.
Protocolul încheiat între părţi este rezultatul celor stabilite de comisia de negociere, urmând a fi prevăzut în anexa la Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006, conform prevederilor Legii nr. 8/1996.
Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, O.R.D.A. nu poate interveni asupra formei finale a Protocolului, în sensul anulării sau modificării acestuia, obligaţia legală a acesteia fiind doar aceea de publicare a acestuia în M. Of. în 5 zile de la depunerea la O.R.D.A.
Susţinerea recurentei, cum că prin actul atacat se stabilesc obligaţii în sarcina terţilor fără a fi aduse la cunoştinţa acestora nu poate fi primită, deoarece Decizia O.R.D.A. împreună cu anexa cuprinzând Protocolul şi Metodologia, odată publicată în M. Of. devine opozabilă erga omnes, potrivit art. 1312 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, modificată şi completată.
P.M. Tecuci nu putea fi parte la comisia de negociere constituită conform art. 131 alin. 2) din Legea nr. 8/1996 deoarece nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de acest text, dar aşa cum s-a mai precizat, Decizia O.R.D.A. îi este opozabilă din momentul în care a procedat la „comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ (pct. 1, 2 Titlul II) cu obligaţia de a obţine din partea organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, în speţă U.C.M.R. – A.D.A., autorizaţia prin licenţă neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale şi să plătească remuneraţiile stabilite, conform pct. 3 Titlul II din Metodologie.
Trimiterea pe care recurenta o face la art. 969 şi 972 C. civ., nu are relevanţă în cauză, fiind vorba de prevederi speciale dintr-o lege specială şi nu de aplicarea dreptului comun.
Cât priveşte critica recurentei în sensul că nu are calitatea de utilizator şi nu poate face parte din comisia de negociere şi ca urmare nu poate efectua plăţi nedatorate şi aceasta este neîntemeiată.
Titlul II pct. 1 şi 2 şi tabelul II din Metodologia anexă la Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006 sunt foarte precise şi explicite în privinţa sensului atribuit noţiunilor de „utilizare" şi „utilizator", „utilizarea" reprezentând „comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşesc cercul normal al unei familii şi al cunoştinţelor acesteia…", iar „utilizator" este „orice persoană juridică sau fizică, autorizată care organizează activităţi de natura celor enumerate mai sus", P.M. Tecuci organizând astfel de activităţi şi procedând la comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ.
Aşa fiind, se constată că recursul este nefondat, motiv pentru care în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins, iar sentinţa instanţei de fond menţinută, ca fiind legală şi temeinică.
Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii formulării excepţiei de nelegalitate, invocată de intimata U.C.M.R. – A.D.A., instanţa o consideră neîntemeiată.
Metodologiile criticate sunt într-adevăr „opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat" şi nu doar părţilor din comisia de negociere, aşa cum corect susţine intimata, şi au un caracter general, impersonal, având deci toate elementele componente ale unui act normativ.
În speţă, însă, ceea ce s-a atacat cu excepţia de nelegalitate, este Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006, privind publicarea în M. Of. al României, Partea I a Protocolului având drept obiect Metodologia privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică şi remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale, decizie care incontestabil este un act administrativ şi indiferent că este act unilateral sau normativ, poate fi supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nefăcând distincţie după cum acestea au caracter normativ sau unilateral.
Nu a fost ridicată excepţia de nelegalitate exclusiv pe tema metodologiilor, adoptate după o procedură specială prevăzută de Legea nr. 8/1996, excepţia vizând aşa cum s-a precizat Decizia O.R.D.A., care este adevărat conţine protocolul ce are drept obiect Metodologia respectivă, fapt ce constituie un argument în stabilirea, ca neîntemeiată, a excepţiei de inadmisibilitate a formulării excepţiei de nelegalitate.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.M.T. împotriva sentinţei nr. 168 din 29 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 1500 lei (prin apreciere) cheltuieli de judecată către intimata U.C.M.R. – A.D.A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3980/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3985/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
