ICCJ. Decizia nr. 3981/2009. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3981/2009
Dosar nr. 936/46/2008
Şedinţa publică din 30 septembrie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 iulie 2004, în urma adreselor emise de M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înaintate ministrului justiţiei, a fost sesizat C.S.M., în vederea aplicării unei sancţiuni disciplinare procurorului Ţ.D.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 46 lit. e) teza a II-a din Legea nr. 92/1992.
C.S.M., prin Hotărârea nr. 132 din 25 august 2004 a dispus eliberarea din funcţie a procurorului în cauză, reţinându-se că a semnat în fals patru adrese ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, prin imitarea semnăturii prim-procurorului.
Împotriva acestei soluţii, procurorul sancţionat a formulat contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecători care, prin încheierea nr. 16 din 6 iunie 2005, a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarului Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrative şi fiscal.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 95/F-C din 28 noiembrie 2005, a respins excepţiile de inadmisibilitate şi de tardivitate a contestaţiei invocate de C.S.M. şi a admis excepţia de prescripţie a aplicării sancţiunii, formulată de Ţ.D.M., a dispus anularea Hotărârii nr. 132 din 25 august 2004 emisă de C.S.M. şi a respins ca lipsită de calitate procesuală activă acţiunea faţă de celelalte părţi.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi C.S.M.
Prin Decizia nr. 1730 din 22 martie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile şi a dispus casarea sentinţei atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru a se pune în discuţia părţilor excepţia privind parcurgerea procedurii prealabile de către intimata-reclamantă.
Conformându-se indicaţiilor date de instanţa de casare Curtea de Apel Piteşti a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate şi, prin sentinţa nr. 117/F-C din 12 decembrie 2007, a admis excepţia lipsei procedurii prealabile şi a respins cererea, ca inadmisibilă.
Sentinţa pronunţată a fost casată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2940 din 18 septembrie 2008, prin care s-a constatat că procedura prealabilă a fost îndeplinită, în condiţiile Legii contenciosului administrativ.
Investită cu soluţionarea fondului pricinii, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 195/F-C din 17 decembrie 2008,a admis acţiunea reclamantei doar faţă de pârâtul C.S.M., a anulat Hotărârea nr. 132 din 25 august 2004 emisă de C.S.M. şi a respins acţiunea faţă de ceilalţi pârâţi.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că hotărârea care face obiectul cauzei s-a întemeiat pe reţinerea semnării în fals, prin imitarea semnăturii prim-procurorului,a patru adrese din dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, intimata-reclamantă Ţ.D.M. fiind cercetată penal şi pronunţându-se o soluţie de scoatere de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative. La adoptarea hotărârii de către C.S.M. s-a mai reţinut că fapta respectivă este de natură să afecteze grav cariera profesională a celei în cauză, aducând atingere bunei reputaţii, ceea ce impune eliberarea din funcţia de magistrat pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 46 lit. c) din Legea nr. 92/1992, în vigoare la acea dată. Totodată, instanţa de fond a mai reţinut că, ulterior adoptării Hotărârii nr. 132 din 25 august 2004,prin sentinţa penală nr. 123/ F din 29 noiembrie 2007, Curtea de Apel Piteşti a înlăturat aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ şi a schimbat temeiul scoaterii de sub urmărirea penală din art. 10 lit. b) C. proc. pen. şi art. 18 C. pen., în art. 10 lit. d) C. proc. pen. - constatându-se că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii.
Ca urmare, instanţa de contencios administrativ a conchis că nu mai subzistă motivele avute în vedere la emiterea hotărârii atacate, inexistenţa antecedentelor penale şi lipsa efectelor juridice ale semnării adreselor respective de către intimata Ţ.D.M. nefiind de natură a afecta buna reputaţie a magistratului. Totodată,s-a avut în vedere că faptele celei în cauză au făcut obiectul cercetării judecătoreşti, stabilindu-se irevocabil că nu a săvârşit fapta penală care, neproducând efecte juridice, nu mai justifică menţinerea hotărârii atacate.
Instanţa de fond a mai constatat că numai C.S.M., în calitate de emitent al actului atacat, are calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti au declarat recursuri pârâţii C.S.M. şi M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, susţinând în esenţă, că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, întrucât s-au încălcat dispoziţiile art. 46 lit. c) şi art. 92 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 92/1992, republicată, în vigoare la data emiterii actului atacat.
Astfel, art. 92 alin. (1) lit. f) din legea menţionată prevede că magistratul poate fi eliberat din funcţie dacă „nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a) - e), iar art. 46 lit. c) se referă la condiţia „bunei reputaţii" pentru numirea în funcţia de magistrat. Întrucât această condiţie are caracter de continuitate, iar la data adoptării Hotărârii nr. 132/2004 intimata - contestatoare a fost sancţionată în temeiul art. 181 C. pen., măsura eliberării din funcţie a fost justificată.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanţa de fond a stabilit că în cauză nu subzistă motivul privind neîndeplinirea condiţiei bunei - reputaţii, prevăzute de art. 46 lit. c) din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească, în forma în vigoare la data adoptării hotărârii, deoarece instanţa penală a stabilit că faptele procurorului Ţ.D.M. nu prezintă elementele constitutive ale unei infracţiuni şi au fost lipsite de orice consecinţe juridice, adresele semnate de aceasta în locul procurorului - şef nefiind expediate către părţi.
În consecinţă, având în vedere sentinţa nr. 123/F/2007 a Curţii de Apel Piteşti, rămasă definitivă prin nerecurare, precum şi Ordinul nr. 1952 din 14 august 2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin care intimata - contestatoare a fost promovată în funcţia de execuţie (ca urmare a validării rezultatelor concursului din 31 mai 2009, de către Plenul C.S.M.), Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, iar în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de M.P. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de C.S.M. împotriva sentinţei nr. 195/ FC din 17 decembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3700/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4000/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
