ICCJ. Decizia nr. 4116/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4116/2009
Dosar nr. 22574/3/2008
Şedinţa publică din 7 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX – a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 11 septembrie 2008, reclamanţii P.C., M.R., F.A., N.M., Ş.D., B.D., M.C.N., I.M.I., T.M., M.T., P.A., A.C., B.I., P.N., C.E., B.N., T.M., C.A. au chemat în judecată pe pârâţii M.I.R.A. şi I.N.E.I.P., solicitând: 1. obligarea pârâţilor în solidar la plata drepturilor băneşti care li se cuvin cu titlu de : primă trimestrială, ore suplimentare, spor de stres, primite de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, aferente perioadei aprilie 2007, decembrie 2007, aprilie – mai 2008, pentru activitatea desfăşurată la locul de muncă, în condiţiile în care suma de bani - ce a fost virată în contul lor de către primărie – a fost reţinută fără nici un drept de către pârâtul I.N.E.I.P., din salariul pe care trebuia să-l acorde administraţia publică locală; 2. obligarea pârâţilor în solidar la plata drepturilor băneşti care li se cuvin cu titlu de : primă trimestrială, ore suplimentare, spor de stres, pe care Primăria Sectorului 2 le va plăti în viitor pentru activitatea desfăşurată la locul de muncă, sumă de bani ce va fi virată în contul pârâţilor, în numele lor.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii susţin că, începând cu data de 01 august 2002, au fost detaşaţi, transferaţi în interesul serviciului, în baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 372/2002, la Serviciul central din cadrul D.G.E.I.P. din M.I., la I.N.E.P. şi, respectiv, la Birourile de Evidenţă din D.P.E.P. sector 2, structurile serviciilor publice comunitare de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti.
În plus, reclamanţii arată că, deşi până la data de 01 ianuarie 2007, au beneficiat de toate drepturile salariale, inclusiv drepturile care fac obiectul acestei acţiuni, I.N.E.P., ai căror angajaţi sunt, refuză să le plătească şi drepturile obţinute de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, respectiv, le opresc din salariu lunar diferenţa de bani primiţi de la primărie cu titlu de prime sau ore suplimentare.
Reclamanţii mai învederează că drepturile în discuţie fac parte din categoria celor menţionate la pct. 1 lit. a) din Anexa 4 la OG nr. 38/2003.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 41 şi 53 din Constituţie, art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002, art. 6 şi art. 37 alin. (2) teza I din OG nr. 38/2003, ale Ordinului M.I.R.A. nr. 132/2004, ale Legii nr. 372/2002 şi ale OG nr. 84/2001.
Prin întâmpinarea aflată la filele 48-49 dosar fond, pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În esenţă, pârâtul a arătat că drepturile salariale solicitate de reclamanţi sunt drepturi care fac parte din categoria celor menţionate la pct. 1 lit. a) din Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003 şi sunt acordate din fondurile unităţilor în care sunt detaşaţi poliţiştii, iar includerea lor în drepturile stabile potrivit pct. 1 lit. c din anexă ar determina, în mod nelegal, o majorare a drepturilor salariale plătite – în cazul de faţă – din bugetul I.N.E.P., pe baza unor dispoziţii emise de un alt ordonator de credite.
Prin întâmpinarea aflată la filele 52-54 dosar fond, pârâtul I.N.E.P. a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În optica acestui pârât, sumele reprezentând plata premiilor, a primelor şi a altor drepturi( din categoria cărora fac parte şi cele solicitate de reclamanţi) acordate din fondurile unităţilor unde poliţiştii sunt detaşaţi, fac parte din categoria drepturilor celor menţionate la pct. 1 lit. a) din Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003 şi sunt virate de către consiliul local în conturile nominale ale salariatului detaşat şi nu în conturile Inspectoratului, cum în mod greşit s-a menţionat în acţiune.
Acelaşi pârât susţine că a accepta punctul de vedere al părţii adverse echivalează cu încălcarea prevederilor art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 2253 din 10 septembrie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX – a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 424 din 04 februarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că, din probele administrate în cauză la solicitarea reclamanţilor, nu reiese că I.N.E.P. ar fi scăzut din sumele ce le-ar fi datorat reclamanţilor pe cele primite de aceştia de la Primăria Sectorului 2 cu titlu de prime, ore suplimentare şi spor de stres.
Pe cale de consecinţă, s-a concluzionat că nu s-a dovedit că reclamanţilor li s-ar fi redus în perioadele indicate de aceştia în acţiune, sumele ce trebuiau plătite de I.N.E.P. şi M.I.R.A. cu sumele ce au fost încasate de reclamanţi cu titlu de prime, ore suplimentare şi spor de stres de la Primăria Sectorului 2.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti s-a promovat recurs în termen legal de către reclamanţi, care au solicitat casarea sentinţei şi, rejudecând cauza în fond, admiterea acţiunii.
În dezvoltarea căii de atac, întemeiată în drept pe disp. art. 299 şi următoarele C. proc. civ., recurenţii susţin că, deşi au solicitat instanţei obligarea pârâţilor la depunerea înscrisurilor aflate în posesia acestora, nu li s-au admis aceste cereri şi nu au avut posibilitatea să arate că pârâţii le opresc fără nici un drept sumele de bani primite cu titlu de prime, ore suplimentare şi spor de stres de la Consiliul Local Sector 2 Bucureşti.
Recurenţii mai invocă prevederile art. 24 alin. (1), (2), şi (4) din Legea nr. 372/2002.
Prin întâmpinarea aflată la filele 26-28 dosar, intimatul I.N.E.P. a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Prin întâmpinarea aflată la filele 30-31 dosar, intimatul M.A.I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II – a C. proc. civ. raportat la art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, respingerea recursului ca nefondat.
Sentinţa atacată este legală şi temeinică, în speţă nefiind întrunite cerinţele impuse de art. 304 şi 3041 C. proc. civ. în vederea casării sau modificării hotărârii.
Instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului a reţinut corect situaţia de fapt în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.
Drepturile salariale ale poliţiştilor detaşaţi în afara M.I.R.A. sunt în mod expres reglementate de Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Începând cu data de 01 aprilie2005, recurenţii reclamanţi au fost detaşaţi, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în condiţiile HG nr. 2104/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numărului de funcţii din aparatul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, constituirea patrimoniului şi managementul resurselor umane, financiare şi materiale.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din OG nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor s-au înfiinţat în subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura M.I.R.A.
Potrivit pct. 1 lit. a) şi b) din Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003, poliţiştii detaşaţi să îndeplinească funcţii în afara M.I.R.A. beneficiază de salariul de bază al funcţiei îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizaţii, premii şi alte drepturi care se acordă personalului civil din unităţile unde îşi desfăşoară activitatea, drepturi plătite din fondurile instituţiilor unde aceştia sunt detaşaţi şi de salariul pentru gradul profesional şi gradaţiile calculate la acesta, acordate din fondurile I.N.E.P.
În plus, în conformitate cu pct. 1 lit. c) din Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003, în situaţia în care drepturile de mai sus sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca poliţişti încadraţi în unităţile de poliţie pe funcţii similare celor pe care le îndeplinesc la unităţile unde sunt detaşaţi, cei în cauză pot opta pentru drepturile cuvenite celor încadraţi în unităţile de poliţie.
În această ipoteză, drepturile salariale cuvenite conform legislaţiei aplicate personalului unităţilor de poliţie unde poliţiştii sunt detaşaţi se acordă de aceste unităţi, iar diferenţa până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de poliţişti se acordă de I.N.E.P.
Prin totalul drepturilor salariale cuvenite ca poliţişti se înţelege salariul de bază corespunzător funcţiei de poliţist, asimilată, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii cuvenite în calitate de poliţist, stabilite prin ordin al M.I.R.A.
Pe de altă parte, trebuie afirmat faptul că efectuarea şi plata unor prime, premii, precum şi a altor drepturi sunt strict legate de locul de muncă la care sunt detaşaţi poliţiştii, fiind condiţionate de : rezultatele activităţii desfăşurate, care justifică dispoziţia de acordare a unor premii în timpul anului; natura activităţii desfăşurate care justifică dispoziţia scrisă în baza căreia se efectuează ore suplimentare; existenţa, la nivelul celui care emite dispoziţia (ordonator de credite), a fondurilor băneşti din care se finanţează plata premiilor şi a orelor suplimentare din cursul anului.
Aşadar, sumele reprezentând plata premiilor, a primelor şi a altor drepturi( din categoria cărora fac parte şi cele solicitate de recurenţii reclamanţi) acordate din fondurile unităţilor unde poliţiştii sunt detaşaţi, fac parte din categoria drepturilor celor menţionate la pct. 1 lit. a) din Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003, şi sunt virate de către consiliul local în conturile nominale ale salariatului detaşat şi nu în conturile I.N.E.P., cums-a menţionat în acţiune în mod greşit.
Instanţa de control judiciar apreciază că acordarea acestor categorii de drepturi salariale de către I.N.E.P. ar însemna o majorare a drepturilor plătite din bugetul M.I.R.A., pe baza unor dispoziţii de plată emise de un alt ordonator de credite, respectiv, consiliile locale unde recurenţii reclamanţi sunt detaşaţi, fapt de natură a contraveni prevederilor art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
În raport de cele expuse anterior, rezultă că acţiunea reclamanţilor nu a fost întemeiată în drept şi că soluţia recurată este legală, astfel că recursul apare ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenţii - reclamanţi P.C., M.R., F.A., N.M., Ş.D., B.D., M.C.N., I.M.I., T.M., M.T., P.A., A.C., B.I., P.N., C.E., B.N., T.M. şi C.A. împotriva sentinţei civile nr. 424 din 4 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4105/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4129/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
---|