ICCJ. Decizia nr. 4201/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4201/2009
Dosar nr. 1990/36/200.
Şedinţa publică din 9 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii C.C., T.J., M.A. şi L.D. au solicitat în contradictoriu cu D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Inspecţii şi D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Soluţionare Contestaţii Inspecţii, anularea: procesului verbal de inspecţie nr. 51 din 28 februarie 2006 încheiat de inspectorii din cadrul D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Inspecţii, deciziei nr. 56 din 3 aprilie 2006 emisă de D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Soluţionare Contestaţii Inspecţii.
În motivarea acţiunii se arată că în baza adreselor nr. 5628 din 15 iunie 2005, nr. 5994 din 28 iunie 2005, nr. 6514 din 12 iulie 2005 şi nr. 6942 din 27 iulie 2005 emise de către Instituţia Prefectului şi înregistrate la D.G.F.P. Constanţa sub nr. 10360 din 15 iunie 2005 şi 28 iunie 2005, nr. 12068 din 12 iulie 2005 şi nr. 12911 din 27 iulie 2005, D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Inspecţii a efectuat în perioada 3 iulie 2005 – 28 august 2005, la D.S.P.S. Constanţa o inspecţie având ca obiectiv verificarea legalităţii procedurilor de atribuire a unui număr de 17 achiziţii publice şi a actelor adiţionale, precum şi legalitatea angajării lichidării, ordonanţării şi plăţile aferente acestor contracte.
Se mai arată că urmare a inspecţiei efectuate s-a constatat că pentru un număr de 6 contracte de achiziţie nu a existat procedura de achiziţii; pentru un număr de 2 contracte nu au fost făcute constatări; pentru un număr de 9 contract nu a fost respectată procedura de achiziţie, constatându-se un prejudiciu toate de 1.410.325.226 lei.
Împotriva procesului-verbal de inspecţie s-a formulat contestaţia soluţionată prin Decizia nr. 51/2006, cu consecinţa desfiinţării procesului-verbal de inspecţie şi obligarea refacerii controlului pentru aceleaşi obiective.
În baza deciziei menţionate, în perioada 31 ianuarie 2006 – 20 februarie 2006 s-a desfăşurat o nouă inspecţie finalizată prin procesul-verbal nr. 51 din 28 februarie 2006.
Şi împotriva acestui procesul verbal s-a formulat Contestaţie respinsă prin documentul nr. 53 din 3 aprilie 2006.
Prin sentinţa nr. 973/CA din 11 decembrie 2008 Curtea de Apel Constanţa a admis contestaţia promovată de reclamanţii C.C., T.J., M.A. şi L.D., a anulat procesul-verbal de inspecţie nr. 51/2006 şi Decizia nr. 56/2006.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă următoarele:
Controlul efectuat în cauză s-a întemeiat pe dispoziţiile OG nr. 119/1999. Potrivit acestor dispoziţii inspecţiile se efectuează de persoane din structura Ministerul Finanţelor Publice în baza unui ordin de serviciu emis de acesta sau de către persoane delegate în acest sens.
Referitor la acest ordin, Curtea a reţinut că a fost emis cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 4, respectiv de către directorul executiv al D.G.F.P. Constanţa în virtutea dispoziţiilor HG nr. 208/2005.
Cu privire la nerespectarea dispoziţiilor deciziei nr. 51/2006, instanţa de fond a reţinut că nici aceste apărări nu sunt întemeiate, întrucât s-au solicitat toate documentele aferente contractelor supuse verificării.
Referitor la prejudiciul stabilit prin procesul-verbal de inspecţie nr. 10360/12068 din 28 februarie 2006 şi menţinut prin Decizia nr. 56 din 3 aprilie 2006 instanţa reţine următoarele:
1. cu privire la contractul încheiat cu SC G.C.C. SRL – suma de 230.967.699 ROL, stabilită de către organele de inspecţie şi menţinută prin Decizia de soluţionare a contestaţiilor, nu reprezintă plata achitată în plus şi nici nu a generat un prejudiciu care să impună recuperarea sa.
2. cu privire la contractul nr. 87005992 din 21 decembrie 1999 încheiat cu SC R.S. SRL s-a apreciat că dată fiind valoarea redusă a contractului nu era necesară încheierea unei proceduri de achiziţie publică, iar contractul în cauză a fost semnat de contabilul şef, astfel încât nu se poate reţine lipsa vizei controlului financiar.
3. referitor la contractul încheiat cu SC F.S. SRL instanţa a reţinut că, contractul nr. 15310 din 14 septembrie 2004, având ca obiect asigurarea service-lui pentru echipamentele de tehnică de calcul şi aparatură birou, este în valoare de 911.739 ROL, astfel încât potrivit dispoziţiilor legale nu era necesară organizarea de licitaţie, nefiind reţinut de organul de inspecţie nici un prejudiciu.
4. cu privire la contractul nr. 2217 din 23 august 1999 încheiat cu SC T.D.I.T., suma reţinută de organele fiscale ca fiind plătită în plus nu este reală.
5. referitor la contractul nr. 20562/2004 încheiat cu E.S. (nr. 6319 din 27 mai 2006) şi nr. 17823 din 17 octombrie 2003 încheiat cu SC A.T.T. SRL, SC M.R. SRL, SC I.S. SRL şi S.N.P.P. SA s-a reţinut că inspecţia nu a constatat nici un prejudiciu, sau, în situaţia existenţei acestuia, suma poate fi recuperată de la furnizor, astfel încât nu se impune imputarea acestuia direct contestatorilor.
6. referitor la contractele încheiate cu SC D.S. & N. instanţa de fond apreciază că, constatările organelor fiscale reţinute prin procesul-verbal de inspecţie şi menţinut prin Decizia nr. 56/2006 sunt eronate, sumele reţinute de organele fiscale nereprezentând plăţi efectuate în plus.
7. în privinţa la contractului încheiat cu SC C.G. SRL, instanţa a reţinut că suma de 82.169.149 Rol reprezentând plăţi efectuate în plus ca diferenţă de curs valutar, urmează să se recupereze de la SC C.G. SRL, astfel încât nu poate fi imputată reclamanţilor.
Împotriva sentinţei pronunţate de către instanţa de fond au declarat recurs D.G.F.P. Constanţa – Compartimentul Inspecţii şi D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Soluţionare Contestaţii Inspecţii, criticând-o pentru nelegalitate în baza prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Susţine recurenta că în mod greşit prima instanţă a reţinut că prejudiciul stabilit prin procesul-verbal de inspecţie nr. 10360/12068 din 28 februarie 2006 şi menţinut prin Decizia nr. 53 din 3 aprilie 2006 a fost stabilit în mod greşit de către organele de inspecţie fiscală.
În motivele de recurs, sunt reluate aspectele reţinute în procesul verbal de inspecţie şi Decizia prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de intimaţi, prin refacerea controlului iniţial cu aceleaşi obiective.
Cu privire la contractul încheiat cu SC G.C.C. SRL susţine recurenta că autoritatea contractantă, nu a achitat decât parţial contravaloarea facturii, respectiv 578.198.058 ROL, organele de inspecţie fiscală, urmare a celor constatate a lăsat ca măsura D.S.P.J. Constanţa să nu mai achite diferenţa de 169.000.000 lei şi să recupereze suma de 230.967.699 lei cu diferenţa rămasă de recuperat pentru covorul antibacterian ce a fost inclus în factură însă nu a fost achiziţionat şi că practic, D.S.P.J. Constanţa a achitat o sumă de bani pentru ceva care nu exista.
Referitor la contractul încheiat cu SC R.S. SRL se arată că suma de 502,66 RON reprezintă prejudiciu, reprezentând c/val. diferenţei dintre tarifele prevăzute în facturile emise în perioada 01 ianuarie 2004 – 30 aprilie 2005 şi cele stabilite în anexa la contractul încheiat în 21 decembrie 1999.
Pentru contractul încheiat cu SC F.S. SRL, era absolut necesară efectuarea unei proceduri de achiziţie publică conform art. 1 din HG nr. 1821/2002, fiind vorba de produse care se regăsesc în anexa2 a căror valoare nu depăşesc 200.000 Euro.
Cu privire la contractul nr. 2217 din 23 august 1999 încheiate cu SC T.D.I.T., în mod greşit, instanţa de fond a reţinut faptul că, suma reţinut suma reţinută de organele fiscale ca fiind plătită în plus nu este reală, îndepărtând din actul de control constatările organelor de inspecţie fiscală.
Confirmarea executării unor prestaţii asupra unu număr suplimentar de sisteme de alarmă celor contractate, conduce la constatarea unui prejudiciu în sumă de 356.610.957 ROL respectiv 35.661,09 RON şi în mod eronat instanţa de fond consideră valid documentul prin care erau propuse a se revizui cele 81 de sisteme de alarmă, document prezentat sub simpla semnătura a unui funcţionar, neavând valoarea unui act adiţional.
Recurentele arată că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că referitor la contractele încheiate cu SC D.S. & N., constatările organelor fiscale reţinute prin procesul-verbal de inspecţie şi menţinute prin Decizia nr. 56/2006 sunt eronate, sumele reţinute de organele fiscale nereprezentând plăţi efectuate în plus, deşi comparând raportul de service din 28 septembrie 2004 cu cel din 14 octombrie 2004 rezultă că societatea prestatoare a facturat, iar instituţia publică a acceptat la plata în mod eronat factura nr. 2700998 din 28 septembrie 2004 în valoare de 97.825.700 lei achitată cu ordinul de plată nr. 29 septembrie 2004.
În recurs, intimaţii au depus în copie hotărâri judecătoreşti prin care au fost soluţionate acţiunile formulate, de Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană Constanţa grefate pe constatările făcute de organele de inspecţie, prin procesul verbal nr. 10360/12068 din 28 februarie 2006.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate şi a înscrisurilor depuse în recurs conform art. 305 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Recurentele critică hotărârea primei instanţe care a reţinut că nu se justifică prejudiciul stabilit prin procesul-verbal de inspecţie nr. 10360/12068 din 28 februarie 2006 şi menţinut prin Decizia nr. 53 din 3 aprilie 2006.
Cu privire la contractul încheiat cu SC G.C.C. SRL se constată că în baza acestuia s-a emis factura nr. 1635859 din 19 mai 2005, care a fost achitată parţial de beneficiar, în condiţiile în care s-a renunţat la montarea covorului antibacterian, factura fiind astfel achitată fără a include c/v covorului respectiv.
În aceste condiţii, rezultă că suma de 230.967.699 lei nu a fost achitată în plus şi nici nu a generat un prejudiciu astfel cum susţine recurenta.
În această privinţă se constată că prin sentinţa civilă nr. 6507 din 11 aprilie 2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa, secţia civilă, rămasă definitivă s-a dispus respingerea acţiunii formulate de reclamanta Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa împotriva pârâtei SC G.C.C. SRL având ca obiect plata sumei de 23.096, 7 lei pretinsă ca încasată în plus conform raportului de inspecţie încheiat la 28 februarie 2006 de D.G.F.P. Constanţa reţinându-se că nu s-a dovedit crearea unui prejudiciu printr-o plată nedatorată, iar relaţiile comerciale s-au desfăşurat conform prevederilor contractuale la care părţile au achiesat prin acordul liber de voinţă.
Cu privire la contractul nr. 87005992 din 21 decembrie 1999 încheiat cu SC R.S. SRL este de reţinut că valoarea acestuia a fost achitată în baza facturii pentru prestaţii efectuate, astfel cum rezultă şi din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, şi în consecinţă plata sumei de 5.026.560 ROL nu constituie prejudiciu.
Referitor la contractul încheiat cu SC F.S. SRL, se constată că deşi s-au făcut precizări privind necesitatea unei proceduri de achiziţie publică, nici organul de inspecţie şi nici recurenta nu a reţinut producerea unui prejudiciu .
Suma reţinută de organele fiscale ca fiind plătită în plus prin actele de control nu poate fi avută în vedere astfel cum a motivat şi prima instanţă, în relaţiile cu SC T.D.I.T., autoritatea contractantă a beneficiat de un număr de 81 de aparate de supraveghere pentru care avea obligaţia corelativă de plata corespunzătoare acestui serviciu.
Prin sentinţa civilă nr. 11042 din 19 iunie 2008 Judecătoria Constanţa, secţia civilă, a respins acţiunea formulată de Autoritatea de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa în contradictoriu cu SC T.D.I.T. SRL reţinând pe baza probelor administrate, inclusiv recunoaşterile la interogatoriu că plăţile s-au efectuat pentru serviciile prestate conform proceselor-verbale de recepţie şi nu s-a făcut dovada unei plăţi nedatorate sau a săvârşirii unei fapte ilicite care să retragă răspunderea sa delictuală.
Se constată că şi în privinţa contractelor încheiate cu SC D.S. & N. nu s-a făcut dovada existenţei unui prejudiciu ca urmare a unor plăţi reţinute de organul de control ca fiind nelegale.
Şi în privinţa contractului de service nr. 1275 din 17 octombrie 2002 este de reţinut că acţiunea formulată de Autoritatea de Sănătate Publică a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 13097 din 2 noiembrie 2007 a Judecătoriei Constanţa, secţia civilă, întrucât nu s-a dovedit încasarea unei sume ce ar fi reprezentat prestaţii neefectuate ci dimpotrivă pârâta a facturat servicii de întreţinere pentru patru copiatoare în baza contractului de sponsorizare nr. 101/2004.
Se constată astfel că şi în privinţa acestui contract prima instanţă pe baza probelor administrate a reţinut în mod corect, faptul că nu s-a dovedit existenţa unui prejudiciu ce ar fi condus la micşorarea nejustificată a patrimoniului D.G.S.P. Constanţa plăţile fiind făcute în baza unui contract şi a prestaţiilor efectuate de firma cocontractantă respectivă.
Este real că în privinţa contractelor încheiate cu SC C.G.E.S., SC A.T.T. SRL, SC M.R. SRL, SC I.S. SRL şi S.N.P. prin procesul-verbal de inspecţie nu s-a dispus antrenarea răspunderii materiale a reclamanţilor, nefiind emise decizii în acest sens, însă referirile făcute în sentinţa recurată privind lipsa prejudiciului din derularea contractelor nu sunt de natura să conducă la schimbarea soluţiei recurate, fiind analizate în contextul general a lipsei prejudiciului şi al motivelor de nelegalitate privind actele administrative contestate.
Având în vedere considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de pârâte a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Constanţa – Compartimentul Inspecţii şi D.G.F.P. Constanţa - Compartimentul Soluţionare Contestaţii Inspecţii împotriva sentinţei nr. 973/CA din 11 decembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4196/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4233/2009. Contencios → |
|---|
