ICCJ. Decizia nr. 4529/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4529/2009
Dosar nr. 8450/2/200.
Şedinţa publică din 22 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ fiscală, prin sentinţa civilă nr. 1074 din 17 martie 2009, a respins ca rămasă fără obiect acţiunea formulată de reclamantul C.C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţi Cetăţeneşti. Totodată, a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel, a reţinut, aşa cum reiese din considerentele hotărârii următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul C.C. a solicitat , în contradictoriu, cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti obligarea acestuia din urmă să soluţioneze cererea de redobândire a cetăţeniei române precum şi la plata daunelor morale, având în vedere că cererea de redobândire a cetăţeniei a fost depusă cu mult timp în urmă iar instituţia publică pârâtă a întârziat în mod culpabil la soluţionarea acesteia, întru-un termen rezonabil.
A constatat instanţa că, în cauză, emiterea propriu-zisă a actului s-a făcut la data de 13 octombrie 2008 însă, comunicarea măsurii s-a realizat după momentul sesizării instanţei, astfel că, după această dată se poate considera că cererea reclamantului de redobândire a cetăţeniei române a fost avizată.
Concluzionând, instanţa a constat că potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ. pârâtul a „căzut în pretenţii" având în vedere că pe parcursul procesului acesta a recunoscut obligaţia şi a executat-o, prin comunicarea măsurii de avizare, astfel că a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.
S-a criticat sentinţa pentru faptul că în mod eronat, Curtea de Apel a dispus respingerea acţiunii ca fiind rămasă fără obiect şi a obligat recurentul la plata cheltuielilor de judecată, în condiţiile în care ordinul prin care a fost aprobată cererea reclamantului a fost publicată în M.Of., Partea I nr. 726 din 27 octombrie 2008,aceasta fiind data la care reclamantul în mod legal a avut cunoştinţă de aprobarea cererii, dată anterioară sesizării instanţei de judecată.
Prin urmare, se apreciază în recurs, că în speţă, acţiunea trebuie respinsă ca neîntemeiată şi nu ca fiind rămasă fără obiect.
De asemenea ca şi motiv de recurs se invocă greşita obligare a Ministerului de Justiţie la plata de cheltuieli de judecată, în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ., Ministerul nefiind pus în întârziere înaintea cererii de chemare în judecată.
Recursul este fondat şi va fi admis.
Examinând actele dosarului, cererea de recurs în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Reclamantul-intimat a formulat o cerere de dobândire a cetăţeniei române în calitate de descendent dintr-un cetăţean român, conform art. 101 din Legea nr. 21/1991.
Prin sentinţa recurată Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea ca fiind rămasă fără obiect, cu motivarea că actul a fost emis de pârât, se apreciază că „după toate aparenţele" la 13 octombrie 2008, şi faţă de acest aspect acţiunea nu mai are obiect. De asemenea, a fost obligat pârâtul conform art. 274 C. proc. civ. şi la cheltuielile de judecată către reclamant.
Fără dubiu din actele depuse la dosar, rezultă că cererea intimatului-reclamant a fost examinată şi avizată pozitiv de Comisia pentru cetăţenie şi prin Ordinul nr. 1607/C/2008 publicat în M.Of., Partea I, nr. 726 din 27 octombrie 2008 cererea a fost aprobată.
Prin urmare acţiunea de faţă nu este rămasă fără obiect, ci este nefondată, întrucât cererea intimatului – reclamant a fost soluţionată în mod favorabil înainte de formularea cererii de chemare în judecată, acţiunea fiind intentată la 22 decembrie 2008.
Legea nr. 21/1991 nu prevede obligativitatea comunicării fiecărei persoane în parte a faptului că i s-a aprobat acordarea sau redobândirea cetăţeniei, ci publicarea în Monitorul Oficial, publicare care s-a făcut în 27 octombrie 2008, astfel cum am precizat în aceste considerente.
Referitor la obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, şi aici instanţa fondului a fost în eroare, în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ., Ministerul de Justiţie nefiind pus în întârziere faţă de cererea de chemare în judecată, şi deci în speţă nefiind vorba despre culpă procesuală a părţii care a pierdut procesul în sensul art. 275 – 276 C. proc. civ.
Faţă de aceste considerente Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciază că recursul este fondat, va fi admis şi se va dispune modificarea sentinţei atacate în sensul că se va respinge acţiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva sentinţei civile nr. 1074 din 17 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4526/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4531/2009. Contencios → |
|---|
