ICCJ. Decizia nr. 4557/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4557/2009
Dosar nr. 1393/33/200.
Şedinţa publică din 22 octombrie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 722 din 19 noiembrie 2008 Curtea de Apel Cluj a admis acţiunea reclamantei A.J.P.S. Cluj, formulată în contradictoriu cu Agenţia Domeniilor Statului, prin care solicita obligarea acesteia la emiterea actului adiţional în scopul aducerii la zi a contractului nr. 12/2003.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că refuzul este unul nejustificat iar OUG nr. 23/2008 prin dispoziţiile sale reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, monitorizarea, autorizarea responsabilităţi şi obligaţii. Astfel, sub acest din urmă aspect, prin art. 69 se prevede că la data intrării în vigoare a ordonanţei, Agenţia Domeniilor Statului se subroga C.N.A.F.P. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de acestea cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei ce au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.
Instanţa a mai apreciat că dreptul la încheierea actului adiţional izvorăşte din lege; că se poate refuza a se încheia un atare act în situaţia în care agentul, persoană juridică nu se găseşte în situaţia de a deţine un contract de exploatare, administrare sau alt tip de contract. Astfel spus norma menţionată stabileşte clar sfera persoanelor cărora le este recunoscut dreptul de a încheia actul adiţional nefiind nicăieri în text stipulată o altă condiţie sau cerinţă decât a calităţii de persoană aflată în situaţia de a deţine un contract anterior încheiat cu Compania Naţională.
Instanţa de fond a mai constatat că datorită faptului că reclamanta face parte din categoria celor ce deţin un contract anterior, îi sunt aplicabile dispoziţiile exprese prevăzute de OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
De asemenea, instanţa a mai reţinut că împrejurările evocate de pârâtă, potrivit cărora a informat reclamanta că-şi rezervă dreptul de a analiza categoriile de contract, că actul încheiat anterior a încetat de drept, nu pot fi reţinute ca motiv de încetare de drept; încetarea contractului nu poate avea loc decât în condiţiile convenite prin contract, iar din perspectiva convenţiilor deţinute nu există o hotărâre judecătorească care să constate sau să dispună încetarea în condiţiile stipulate (neîndeplinirea obligaţiilor sau expirarea termenului).
Instanţa de fond a arătat că pârâta avea obligaţia să propună şi să înainteze actul adiţional într-un termen rezonabil, iar această situaţie nu-i poate fi imputată reclamantei.
Împotriva sentinţei civile nr. 722 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs în termen legal pârâta Agenţia Domeniilor Statului, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac şi modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul constatării netemeiniciei cererii de chemare în judecată formulată de A.J.P.S. Cluj prin care s-a solicitat obligarea Agenţiei Domeniilor Statului la încheierea actului adiţional la contractul de concesiune nr. 12/2003, conform dispoziţiilor art. 69 alin. (3) din OUG nr. 23/2008, prin subrogarea în locul C.N.A.F.P.
S-au formulat, în recurs, de către A.J.V.P.S. Olt, Vaslui, Maramureş, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Vrancea, Neamţ şi Arad şi de către A.V.P.S. Roman, cereri de intervenţie în interesul intimatei reclamante, care au fost încuviinţate în principiu, la termenul de judecată din data de 8 octombrie 2009.
Hotărârea instanţei de fond a fost criticată, în esenţă, cu motivarea că prin admiterea cererii reclamantei s-a dispus în mod nelegal obligarea recurentei pârâte la exercitarea unor atribuţii care nu erau în sarcina sa, conform Legii nr. 268/2001 şi normelor metodologice de aplicare a acestei legi aprobate prin HG nr. 626/2001. Aceste norme legale, s-a învederat, nu cuprind nici o prevedere care să atribuie Agenţiei Domeniilor Statului responsabilităţi în ceea ce priveşte gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii, existente în bazinele piscicole naturale.
Recursul este fondat.
Este necontestat, în cauză, că obiectul acţiunii reclamantei îl constituie obligarea pârâtei Agenţia Domeniilor Statului la încheierea unui act adiţional la contractul nr. 12/2003 (prelungit succesiv, prin actele adiţionale la contract nr. 1 din 17 decembrie 2003 şi nr. 2 din 26 iulie 2006) încheiat între A.J.P.S. Cluj şi C.N.A.F.P. cu sediul în Bucureşti, având ca obiect „atribuirea dreptului de pescuit recreativ/sportiv al fondului piscicol" din apele menţionate în Anexa nr. 1, această cerere întemeindu-se pe împrejurarea că potrivit dispoziţiilor art. 69 din OUG nr. 23/2008 Agenţia Domeniilor Statului are calitatea de succesor în drepturi şi obligaţii a C.N.A.F.P.
În raport de prevederile legale în vigoare, se reţine însă că calitatea procesuală pasivă în procesul dedus judecăţii nu justifică Agenţia Domeniilor Statului, ci A.N.P.A. Într-adevăr, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la acvacultura, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultura revine autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, prin A.N.P.A. De asemenea, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 23/2008, elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la acvacultura, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultura, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora sunt atributul A.N.P.A., instituţie publică de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, cu sediul în municipiul Bucureşti. A.N.P.A. este, în plus, în condiţiile art. 4 alin. (2) din OUG nr. 23/2008, autoritate de management al programului operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii.
Potrivit dispoziţiilor cu caracter final şi tranzitoriu ale art. 69 alin. (1) din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura Agenţia Domeniilor Statului s-a subrogat C.N.A.F.P. - având obligaţia de a încheia acte adiţionale în acest sens - numai în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultau din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţineau în exploatare şi în administrare, la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat - referitor tot la aceste amenajări piscicole - contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte. Prin urmare, subrogarea Agenţiei Domeniilor Statului nu s-a realizat şi în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultau din contractele încheiate de C.N.A.F.P. care au avut ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodărirea şi administrarea resurselor acvatice vii, existente în bazinele piscicole naturale, în această materie OUG nr. 23/2008 prevăzând expres responsabilităţi, odată cu desfiinţarea C.N.A.F.P., în sarcina A.N.P.A.
În aceste condiţii, apreciind că în mod nelegal instanţa de fond a admis acţiunea formulată de reclamantă împotriva Agenţiei Domeniilor Statului, urmează a se dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, admiterea recursului formulat de Agenţia Domeniilor Statului, cu consecinţa modificării sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantei A.J.P.S. Cluj ca neîntemeiată, şi respingerea cererilor de intervenţie în interesul reclamantei introduse de către A.J.V.P.S. Olt, Vaslui, Maramureş, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Vrancea, Neamţ şi Arad şi de către A.V.P.S. Roman.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Agenţia Domeniilor Statului, împotriva sentinţei civile nr. 722 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantei A.J.P.S. Cluj, ca neîntemeiată.
Respinge cererile de intervenţie formulate de A.J.V.P.S. Olt, A.J.V.P.S. Vaslui, A.J.V.P.S. Maramureş, A.J.V.P.S. Vrancea, A.J.V.P.S. Roman, A.J.V.P.S. Bistriţa-Năsăud, A.J.V.P.S. Neamţ, A.J.V.P.S. Hunedoara şi A.J.V.P.S. Arad în interesul reclamantei A.J.V.P.S. Cluj, ca neîntemeiate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4549/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4558/2009. Contencios → |
|---|
