ICCJ. Decizia nr. 4759/2009. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4759/2009

Dosar nr. 3985/1/200.

Şedinţa publică din 30 octombrie 200.

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2146 din 10 aprilie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a anulat recursul declarat de SC C.A. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 496 din 18 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant.

Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de recurs a constatat că împuternicirea dată apărătorului angajat de recurenta SC C.A. SRL a fost pentru reprezentare în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu pentru semnarea recursului, precum şi că împuternicirea a fost dată ulterior declarării recursului.

Împotriva deciziei pronunţate de Înalta Curte a formulat cerere de revizuire recurenta SC C.A. SRL, fără a o motiva.

Cererea de revizuire este inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere, printre altele, conform pct. 2, dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanţa de recurs, legiuitorul a impus condiţia ca această instanţă să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.

Cu alte cuvinte, hotărârile instanţelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care se admite recursul şi, după caz, se modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, respectiv se casează în tot sau în parte hotărârea recurată şi se rejudecă, la acelaşi termen de judecată, pricina în fond, urmare casării cu reţinere, precum şi hotărârile prin care instanţele de recurs rejudecă pricina în fond, la un alt termen de judecată decât cel la care a avut loc admiterea recursului şi casarea cu reţinere a hotărârii recurate.

Aşadar, nu îndeplinesc condiţia evocării fondului hotărârile prin care recursul a fost anulat ca neregulat introdus sau ca netimbrat, hotărârile prin care s-a constatat nulitatea recursului, cele prin care s-a constatat perimarea recursului, hotărârile de casare intermediare prin care s-a admis recursul şi s-a casat cu trimitere sau cu reţinere, precum şi hotărârile prin care s-a respins recursul ca nefondat sau ca tardiv formulat.

În speţă, cum prin Decizia nr. 2146 din 10 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins recursul declarat de reclamanta SC C.A. SRL împotriva sentinţei civile nr. 496 din 18 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, este evident că această hotărâre a instanţei de recurs, neevocând fondul, nu poate forma obiect al cererii de revizuire.

În aceste condiţii, având în vedere că revizuirea este o cale extraordinară de atac admisibilă numai în condiţiile limitativ prevăzute de lege, de strictă interpretare, se va dispune respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei menţionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de SC C.A. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 2146 din 10 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4759/2009. Contencios