ICCJ. Decizia nr. 4842/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4842/2009
Dosar nr. 5633/1/200.
Şedinţa publică din 4 noiembrie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată petentul C.I.M. a solicitat anularea rechizitoriului emis în dosarul nr. 108P/2001 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
În motivarea cererii petentul a susţinut că nici dl. procuror C.I. nici instituţia în numele căruia a acţionat, respectiv Curtea de Apel Piteşti, nu aveau competenţa legală să efectueze cercetări, să întocmească rechizitoriul şi să sesizeze instanţa de judecată.
Examinând cererea formulată, în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă motiv pentru care o va respinge ca atare.
Pentru a ajunge la această soluţie Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 4 pct. 1 C. proc. civ. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Or, în cauză, reclamantul nu contestă acte administrative care pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ.
În raport cu aceste dispoziţii legale şi prin prisma actelor dosarului, rezultă că demersurile reclamantului se circumscriu sferei procedurii penale şi nu a contenciosului administrativ.
În consecinţă pentru considerentele arătate Înalta Curte va respinge prezenta cerere ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea formulată de C.I.M.ca inadmisibilă
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4838/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4846/2009. Contencios → |
---|