ICCJ. Decizia nr. 5035/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5035/2009

Dosar nr. 1818/33/2007

Şedinţa publică din 11 noiembrie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 302 din 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei M.A. formulată în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj şi a dispus anularea Hotărârii nr. 21317/2007 emisă de pârâtă, obligând C.J.P. Cluj să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiată în perioada 15 octombrie 1940 - 06 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 martie 2006.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că probele existente la dosar, respectiv declaraţiile autentificate ale martorilor F.I. şi I.Şt., precum şi actele de stare civilă al reclamantei atestă cu caracter unitar împrejurarea că aceasta din urmă, împreună cu părinţii săi s-au refugiat în perioada octombrie 1940 - aprilie 1945, din localitatea Diviciorii Mari, Jud. Cluj, în satul Cătina, jud. Cluj.

A mai reţinut prima instanţă că probele testimoniale provin de la persoane care, la rândul lor, sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr. 189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei, iar practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat că, în ceea ce priveşte situaţia schimbării domiciliului, situaţia de fapt trebuie apreciată în funcţie de realităţile istorice ale momentului, fiind de notorietate persecuţiile etnice exercitate asupra populaţiei române de către trupele maghiare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, prin invocarea dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ.

La termenul din 17 septembrie 2008, pentru lipsa nejustificată a părţilor, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.

Cum, în cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249 – art. 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din acelaşi cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată perimat recursul declarat de C.J.P. Cluj, împotriva sentinţei nr. 302 din 10 martie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5035/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs