ICCJ. Decizia nr. 5090/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5090/2009
Dosar nr. 8457/2/2008
Şedinţa publică de la 13 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC S.C.J.R. - D. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti - prin Primar General, anularea deciziei nr. 45 din 27 martie 2007 emisă de Comisia de soluţionare a întâmpinărilor din cadrul autorităţii pârâte.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că decizia nr. 45 din 27 martie 2007 este nelegală deoarece se încalcă prevederile art. 44 din Constituţie şi prevederile art. 81 C. civ. şi ale Legii nr. 33/1994.
Totodată, reclamanta a precizat că, în principal, solicită anularea deciziei emise de pârât, întrucât nu este de acord cu exproprierea pentru o cauză de utilitate publică şi în subsidiar, nu este de acord cu valoarea sumei acordate, cu titlu de despăgubire.
2. Soluţia instanţei de fond.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1830 din 30 aprilie 2009, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta S.C.J.D. - D. SRL în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti - prin Primar.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, aşa cum reiese din considerentele hotărârii că, în cauză, în mod legal a fost respinsă întâmpinarea reclamantei formulată împotriva celor două propuneri de despăgubiri formulate de pârât pentru două terenuri, proprietatea reclamantei, având în vedere că prin hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. RR/2006 sunt cuprinse în zona declarată de utilitate publică de interes local.
Instanţa a arătat că în ceea de priveşte despăgubirile acordate reclamantei, în calitate de proprietară, reprezintă o despăgubire justă şi echitabilă, ţinând cont de valoarea reală de piaţă a terenurilor din zona supusă exproprierii.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen legal recurs reclamanta S.C.J.R. - D. SRL, considerând-o netemeinică şi nelegală, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând modificarea sentinţei civile nr. 1830 din 30 aprilie 2009 şi pe fondul cauzei să fie admisă contestaţia, să fie anulată decizia nr. 15 din 27 martie 2007 emisă de Comisia de soluţionare a întâmpinărilor şi să fie admisă întâmpinarea formulată împotriva propunerilor de expropriere.
În motivele de recurs se arată că decizia atacată a fost comunicată la 12 decembrie 2008 deşi era emisă la 27 martie 2007 şi nu a fost respectat termenul de 15 zile de la adoptarea pentru comunicare, aşa cum cer dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 33/1994.
Prin emiterea acestei decizii, se susţine în motivele de recurs, au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 44 din Constituţie şi cele ocrotite de Legea nr. 33/1994.
Recurenta arată că porţiuni din cele două terenuri proprietatea acesteia sunt cuprinse în zona declarată de utilitate publică de interes local, dar nu întreaga proprietate este necesar a fi expropriată deoarece din totalul de 172,55 m.p. situaţi în B-dul T.V. ar fi necesari numai 90 m.p.
Recurenta a înaintat la data de 2 martie 2007 o întâmpinare şi a propus exproprierea întregii suprafeţe de teren pe care o deţine în Bucureşti, B-dul T.V. nr. X şi Y, la un preţ de 1.500 - 1.700 în euro/m.p., fie exproprierea întregii suprafeţe dar să i se atribuie în echivalent aceeaşi suprafaţă din terenurile libere din vecinătatea proprietăţii, terenuri care să nu facă obiectul vreunei cereri de restituire sau al vreunui litigiu, fie exproprierea numai a celor două suprafeţe dar la un preţ de 2.000 – 3.500 euro/m.p., însă niciuna din aceste propuneri nu a fost acceptată.
Se invocă faptul că recurenta nu se opune proiectelor de utilitate publică dar exproprierea trebuie să aibă ca obiect numai suprafeţele ce sunt strict necesare realizării proiectului de utilitate publică şi numai după o justă şi prealabilă despăgubire, ori preţul de piaţă al terenurilor este mult mai mare decât valorile stabilite drept despăgubire.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă este proprietara unor suprafeţe de teren de 172,55 m.p. situată în Bucureşti, str. T.V. nr. X şi 426,53 m.p. situată în Bucureşti, str. T.V. nr. Y.
Iniţial, Municipiul Bucureşti a notificat exproprierea suprafeţei de 172,55 m.p. în vederea realizării lucrării „Regularizarea traseului b-dului T.V.” ca urmare a declarării zonei de utilitate publică.
Ulterior, a fost notificată exproprierea şi pentru suprafaţa de 78,79 m.p. din totalul suprafeţei de 426,53 m.p. situată în Bucureşti, str. T.V. nr. Y.
La aceste notificări, reclamanta a formulat întâmpinări iar în ultima dintre acestea au fost făcute mai multe propuneri, dar nu s-a contestat faptul că din suprafaţa de 172,55 m.p. din Bucureşti str. T.V. nr. X, nu ar fi necesară decât suprafaţa de 78,79 m.p. pentru realizarea obiectivului de investiţii.
În aceste condiţii, Comisia nu a putut analiza această chestiune ci a propus acordarea sumei de 510.000 euro pentru suprafaţa de 599,08 m.p. prin însumarea celor două suprafeţe de 172,55 m.p. şi 426,53 m.p. cu toate că reclamanta a fost de acord cu predarea întregii suprafeţe dar pentru preţul de 1.500 - 1.700 euro/m.p., iar preţul propus nu a fost acceptat, astfel că întâmpinarea a fost respinsă.
Reclamanta a contestat decizia nr. 45 din 27 martie 2007 a Comisiei prin care a fost respinsă întâmpinarea formulată.
De remarcat este faptul că procedura exproprierii cuprinde trei etape: etapa declarării utilităţii publice, etapa administrativă şi etapa judiciară, iar, în speţă, se contestă un act emis în procedura administrativă, respectiv, decizia emisă de Comisia de soluţionare a întâmpinărilor din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.
În faza administrativă nu se mai poate contesta modul în care s-a dispus declararea pentru utilitate publică dar nici cuantumul despăgubirilor nu poate fi contestat în această fază.
În faţa instanţei de contencios administrativ se poate analiza legalitatea procedurii administrative, dar nu se poate stabili valoarea despăgubirilor.
Din motivele de recurs rezultă că se solicită anularea deciziei de respingere a întâmpinării pentru că s-ar fi propus exproprierea pentru suprafaţa de teren care nu sunt strict necesare realizării obiectivului de utilitate publică. De exemplu, se susţine că din suprafaţa de 172,55 m.p. ar fi necesari numai 80 m.p. pentru efectuarea lucrării de investiţie. Însă, în întâmpinarea depusă, recurenta nu a precizat acest aspect, astfel că el nu a fost analizat la soluţionarea întâmpinării. În întâmpinare, propunerile recurentei au fost altele:
- exproprierea integrală a celor două suprafeţe cu preţul de 1.500 - 1.700 m.p.;
- exproprierea integrală a celor două suprafeţe cu atribuirea în echivalent a altor terenuri;
- exproprierea suprafeţelor înscrise în notificări dar la preţul de 3.000 – 3.500 euro/m.p.
Prin urmare, nu se poate anula decizia atacată pentru un motiv pe care recurenta nu l-a invocat în faţa comisiei de soluţionare a întâmpinărilor.
Nu constituie un motiv de nelegalitate faptul că decizia nu a fost comunicată în termen de 15 zile de la adoptare pentru că legea nu instituie o astfel de sancţiune pentru necomunicarea în termen.
Problema despăgubirilor pentru suprafeţele ce vor fi expropriate şi suprafeţele de teren ce vor fi expropriate de la recurentă, va fi rezolvată în cadrul procedurii judiciare ce se va desfăşura în faţa instanţei civile.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C.J.R. - D. SRL împotriva sentinţei civile nr. 1830 din 30 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5078/2009. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 5096/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
