ICCJ. Decizia nr. 5129/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5129/2009
Dosar nr. 31394/3/2008
Şedinţa publică de la 17 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Situaţia de fapt.
Prin cererile de verificare nr. A din 25 ianuarie 2007 şi nr. B din 25 ianuarie 2007 formulate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi respectiv, de către Asociaţia Luptătorilor din 22 Decembrie 1989 T., Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii i-a fost solicitată verificarea domnului Z.I.D., ce deţine calitatea de revoluţionar, sub aspectul posibilei calităţi a acestuia de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Prin nota de constatare din 04 iulie 2008 emisă de Direcţia Investigaţii a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii au fost reţinute următoarele aspecte:
a) Dl. Z.l.D. a fost recrutat la data de 19 octombrie 1982 pentru ";încadrarea informativă a cadrelor didactice şi elevilor din Liceul I.C. nr. X - M.I. U. din Turda";. Utilitatea recrutării sale ca informator reiese din faptul că Securitatea nu dispunea de ";reţea suficientă în mediul cadrelor didactice şi a personalului tehnico-administrativ pentru cunoaşterea problemelor de interes muncii noastre";.
b) La data de 19 octombrie 1982 a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea, olograf, preluând numele conspirativ de colaborare „S.";.
c) Din raportul întocmit de către ofiţerul de Securitate cu ocazia recrutării sale, precum şi dintr-o notă informativă furnizată de către colaboratorul „S."; la data de 19 octombrie 1982, reies obiectivele pe care le avea de urmărit în activitatea sa de informator. Astfel, sarcinile primite de la ofiţerii de securitate erau de a depista:
Persoane care să prezinte interes pentru activitatea de securitate (protestatari, suspecţi de evaziune, colportori de zvonuri şi ştiri ascultate la posturile de radio străine, legături ale unor străini, etc.);
Comentarii „care să afecteze politica statului nostru";;
d) Din raportul privind activitatea desfăşurată de informatorul „S."; (datat 20 octombrie 1983) reiese interesul domnului Z.I.D. pentru activitatea de colaborare cu Securitatea, având în vedere că, în momentul mutării cu serviciul „a cerut să-i fie făcută legătura cu cineva din Cluj pentru continuarea activităţii cu organele noastre";. Acelaşi interes rezultă şi din nota de analiză privind informatorul „S."; (datată 14 iulie 1984) în care ofiţerul de securitate menţionează că, după mutarea sa la Cluj, domnul Z.I.D. a preferat să menţină legătura cu Securitatea din Turda, astfel încât „cu ocazia vizitelor făcute la părinţi - unde are de fapt domiciliul stabil - să ne aducă la cunoştinţă problemele care le consideră că prezintă interes pentru organele noastre";.
În raport de aceste constatări, la data de 28 august 2008 reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat, în condiţiile O.U.G. nr. 24/2008, o acţiune prin care a solicitat Tribunalului Bucureşti să se constate calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului Z.I.D.
Prin încheierea de şedinţă din 05 decembrie 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, în raport cu dispoziţiile art. 34 din O.U.G. nr. 24/2008 a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea ei instanţei competente, respectiv Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Întâmpinarea formulată de pârâtul Z.I.D.
Pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată, deoarece, în calitatea sa de profesor la Liceul I.C. nr. X din Turda, judeţul Cluj, a fost contactat de numitul B.I. pentru a da relaţii despre un elev, care s-a constatat a fi nevinovat.
Pârâtul contestă împrejurarea că a informat organele securităţii, că nu a semnat angajamentul decât la presiunile exercitate de numitul B. şi că nu cunoaşte să fi avut nume conspirativ.
3. Soluţia instanţei de fond.
Prin sentinţa civilă nr. 848 din 3 martie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut, în esenţă, faptul că din examinarea dosarului personal, depus în copie la dosarul cauzei, rezultă că activitatea pârâtului Z.I.D. nu poate fi încadrată în prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, materialul informativ redactat de acesta neconţinând niciun denunţ cu privire la eventualele activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
4. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a declarat recurs pentru motivele prevăzute de art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul consideră că, încă de la recrutare, intimatul a relatat verbal lucrătorilor Securităţii despre existenţa unor „acţiuni ostile securităţii statului şi politicii partidului” şi că legiuitorul a instituit o prezumţie de veridicitate asupra consemnărilor ofiţerilor de Securitate.
5. Apărările formulate de intimatul Z.I.D.
Intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că susţinerile din recurs reprezintă interpretări tendenţioase, bazate pe prezumţia textelor legale aplicabile.
Intimatul reiterează apărările formulate în dosarul de fond şi subliniază faptul că nu a formulat nici un denunţ care să fi vizat încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului.
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursul este nefondat.
2. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 este colaborator al Securităţii „persoana care a furnizat informaţii sub orice formă prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Textul de lege sus-menţionat se interpretează foarte clar în sensul că denunţurile vizau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) nu se încadrează orice denunţ, ci numai cele expres menţionate.
Este adevărat că nu are relevanţă forma prin care se prezentau aceste denunţuri, scrisă sau verbală, şi că în privinţa consemnărilor lucrătorilor Securităţii există o prezumţie de veridicitate.
3. Este adevărat că intimatul a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea, în data de 19 octombrie 1982, prin care acesta a luat la cunoştinţă şi de obiectivele pe care le avea de urmărit în activitatea sa de informator.
Intimatul nu a realizat nicio informare scrisă, iar în anul 1984 a comunicat că datorită schimbării domiciliului din Turda în Cluj-Napoca nu a mai avut posibilitatea să vină în contact cu problemele din Municipiul Turda.
Din consemnările verbale ale lucrătorilor Securităţii rezultă că intimatul a relatat despre efectuarea unei vizite a patru italieni, când nu s-au pus probleme care să afecteze politica statului comunist; schimbul de ilustrate sau obţinerea unor reviste de specialitate din străinătate; faptul că în ansamblul „M.” sunt numai oameni serioşi iar în liceu au fost prelucraţi 14 elevi pentru absenţe repetate.
4. Din analiza materialelor informative prezentate de recurent rezultă că activitatea intimatului nu poate fi încadrată ca fiind aceea de „colaborator al Securităţii” deoarece lipseşte elementul esenţial prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 şi anume, îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
5. În consecinţă, se va constata neîntrunirea motivelor de critică aduse hotărârii instanţei de fond, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, să se dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 848 din 3 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5127/2009. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 5131/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
