ICCJ. Decizia nr. 574/2009. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 574/2009
Dosar nr. 739/44/2008
Şedinţa publică din 4 februarie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 11 iunie 2008, reclamanta SC S.T. SRL Galaţi a chemat în judecată M.T.I. şi A.R.R. solicitând în condiţiile art. 14 alin. (1) din Legea n. 554/2004, suspendarea executării caietului de sarcini şi licenţei de traseu pentru transport interurban pe ruta Galaţi – Bucureşti.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut a fi îndeplinite cerinţele textului menţionat atât sub aspectul „cazului bine justificat" cât şi al „pagubei iminente" – suspendarea executării Ordinului M.T.I. nr. 394 din 25 martie 2008, care a stat la baza licitaţiei electronice de atribuire traseu transport persoane interurban, fiind de natură să creeze dubii serioase asupra legalităţii celor două acte contestate şi să dovedească în acelaşi timp posibilitatea producerii unei pagube prin punerea reclamantei în situaţia de a nu-şi putea desfăşura activitatea.
Prin sentinţa civilă nr. 94 din 09 iulie 2008, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reţinând că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a cerinţelor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „câştigarea unei licitaţii ţinând de riscul pe care şi-l asumă orice comerciant în economia de piaţă".
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC S.T. SRL Galaţi care în esenţă a susţinut că în mod greşit instanţa fondului nu a avut în vedere hotărârea prin care executarea Ordinului M.T.I. nr. 394 din 25 martie 2008 a fost suspendată, întrucât într-o asemenea situaţie licitaţia organizată la 30 aprilie 2008 era vădit nelegală, toate actele emise în baza ei, respectiv caietul de sarcini şi licenţa de transport interurban pe ruta Galaţi - Bucureşti, fiind nule de drept.
A mai susţinut recurenta că faptul respingerii acţiunii în anulare a Ordinului M.T.I. nr. 394/2008, nu putea lipsi de efecte suspendarea acestuia, măsura dispusă fiind valabilă până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a cauzei pe fond.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 142 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 262/2007: „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţilor ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la pronunţarea instanţei de fond".
Rezultă cu evidenţă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură vremelnică şi provizorie care se poate dispune numai în cazuri bine justificate aşa cum sunt ele definite de art. 2 lit. d) din Legea nr. 554/2004 – ca fiind „acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ", precum şi pentru prevenirea unei pagube iminente, definită de acelaşi text lit. d), ca fiind „prejudiciul material, viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public".
Dovada existenţei şi îndeplinirii cumulative a acestor două cerinţe revine persoanei vătămate care trebuie să o indice în concret.
Or, în cauză, reclamanta – recurentă a apreciat ca dovedită condiţia impusă de art. 14 alin. (1) prin suspendarea executării Ordinului M.T.I. nr. 394 din 25 martie 2008 dispusă de Curtea de Apel Galaţi prin sentinţa civilă nr. 45 din 24 aprilie2008.
Nu numai că această suspendare s-a apreciat în aceleaşi condiţii pe care le impune art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind o măsură vremelnică şi provizorie luată pe baza cercetării sumare a aparenţei de drept, şi care prin ea însăşi nu este de natură că dovedească existenţa „cazului bine justificat" avut în vedere de legiuitor, dar este evident că în fapt invocând-o reclamanta a tins să demonstreze în realitate nelegalitatea Ordinului M.T.I. 394/2008 precum şi a tuturor actelor emise ulterior, aspect ce ţine de fondul cauzei şi care nu poate fi analizat decât în cadrul acţiunii în anulare.
În fine, nici „paguba iminentă" nu a fost dovedită, susţinerea potrivit căreia suspendarea executării caietului de sarcini şi a licenţei de transport traseu Galaţi – Bucureşti, i-ar permite desfăşurarea activităţii urmează a fi apreciată ca nefondată, reclamanta-recurentă având posibilitatea cel puţin până la expirarea licenţei sale de transport (30 iunie 2008) să-şi desfăşoare activitatea.
În ce priveşte susţinerea recurentei potrivit căreia, respingerea ca inadmisibilă a acţiunii în anularea Ordinului M.T.I. nr. 394/2008, nu lipseşte de efecte juridice măsura suspendării executării acestuia, urmează de asemenea a fi respinsă ca nefondată, având în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării actului administrativ se dispune până la pronunţarea instanţei de fond, fără a se face distincţie dacă aceasta a soluţionat cauza pe fond sau de excepţie.
Astfel fiind, în raport de aceste considerente urmează a se reţine ca fiind legală şi temeinică hotărârea Curţii de Apel Galaţi care a constatat ca fiind îndeplinite în cauză dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
La rândul său, M.T.I. a formulat recurs împotriva încheierii din 23 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi prin care i s-a respins cererea formulată în temeiul dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ. privind îndreptarea erorii materiale în sensul corectării cu privire la numele consilierului juridic care a asigurat reprezentarea M.T.I. la termenul din 9 iulie 2008 precum şi cea privind completarea sentinţei nr. 94 din 9 iulie 2008 cu soluţia la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
Recursul este în parte întemeiat.
Astfel în ce priveşte reprezentarea recurentului-pârât pentru termenul din 9 iulie 2008, potrivit delegaţiei aflate la fila 133 dosar fond, rezultă că S.C. – consilier juridic – a avut împuternicire de reprezentare din partea A.R.R. în timp ce M.T.I. a fost reprezentat de consilierul juridic H.L.
Prin urmare în temeiul dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ. – urmează a fi îndreptată eroarea materială strecurată în practicaua sentinţei civile nr. 94 din 9 iulie 2008 în sensul solicitat de M.T.I.
În ce priveşte omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârât – M.T.I.– urmează a se reţine că aceasta nu se încadrează printre motivele de îndreptare prevăzute de art. 281 C. proc. civ., constituind în fapt motiv de recurs, cale de atac de care însă pârâtul M.T.I. nu a uzat, situaţie în care cererea de completare urmează a fi respinsă.
În raport de aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 312 şi art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge SC S.T. SRL Galaţi, împotriva sentinţei nr. 94 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Admite recursul declarat de M.T.I. împotriva încheierii din 23 septembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte încheierea atacată în sensul că admite în parte cererea recurentei şi rectifică eroarea materială din practicaua sentinţei civile nr. 94 din 9 iulie 2008 a aceloraşi instanţe în sensul că M.T.I. a fost reprezentat de consilier juridic H.L. în loc de S.C.
Respinge cererea de completare a dispozitivului sentinţei susmenţionate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 571/2009. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 575/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
